Jurnalul.ro Special Interviuri Scandalul școlilor profesionale, explicat de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu

Scandalul școlilor profesionale, explicat de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu

de Diana Scarlat    |   

Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, explică de ce s-a preferat transferul unui număr mai mare de locuri de la licee către școlile profesionale. Sindicatele au adus foarte multe acuzații Ministerului, însă ministrul aduce mai multe argumente: notele sub 5 la Evaluarea Națională, imposibilitatea de a lua examenul de bacalaureat, dar și cererea din partea mediului de afaceri. O altă problemă gravă este dispariția a zeci de mii de elevi din sistem, în fiecare an.

 

Se pune problema creșterii abandonului școlar, dacă se înființează mai multe clase de învățământ profesional, de anul acesta. S-a luat în considerare acest aspect?

Ecaterina Andronescu: Nu este adevărat. Dacă ne uităm la situația din ultimii ani, din 2011 până în prezent, nu au luat examenul de bacalaureat circa 700.000 de tineri. Dacă îi căutăm la Ministerul Muncii, constatăm că ei nu sunt pe piața muncii din România, ceea ce poate însemna că au plecat la munca de jos, în străinătate. Astfel, România a pierdut forță de muncă, iar acești oameni nici măcar nu au o meserie. Dacă ne uităm la liceele care sunt în această situație, unde elevii nu promovează examenul de bacalaureat, observăm că sunt acelea unde elevii nu au reușit să ia la Evaluare nici măcar nota 5, iar cei care sunt în această situație nu mai sunt capabili să recupereze decalajele din pregătire până la bacalaureat. Atunci am discutat, din luna noiembrie, cu inspectoratele școlare, să-i orienteze către clasele profesionale pe cei care s-ar fi dus la liceele tehnologice.

 

Ați preferat să transformați clasele de liceu tehnologic în profesionale, pentru a reduce numărul celor care nu iau bacalaureatul?

Ecaterina Andronescu: Da, am mers pe ideea aceasta, pentru că acolo există și cadrele didactice calificate și nu mai trebuie să treci prin ARACIP. Unele inspectorate au făcut la timp ceea ce li s-a cerut, și nu au fost probleme. În alte inspectorate, s-au opus transformării claselor în profesionale. Au ajuns la mine directori de liceu cu lideri de sindicat și au pus problema astfel: cum să-mi umilesc eu colegii, să-i trimit la profesională? Nu putem pune problema astfel, pentru că avem nevoie și de învățământul profesional. Și clasa de profesională, ca și clasa de liceu trebuie onorată de orice cadru didactic.

 

Totuși, au fost foarte multe probleme la școlile cu un nivel scăzut de pregătire, au fost fapte cu violență, atacuri ale elevilor împotriva colegilor lor, dar și asupra profesorilor. La acest aaspect s-au referit sindicatele?

Ecaterina Andronescu: Nu neg faptul că există cazuri de violență, nu doar în aceste școli. Dar clasele profesionale au componenta de practică mult mai mare decât la celelalte și, practic, le ocupi timpul cu activitățile practice. Acest lucru nu este rău deloc.

 

Există o soluție pentru a scădea rata infracționalității în anumite școli?

Ecaterina Andronescu: Cred că în acele unități trebuie să ducem mai mulți consilieri șolari. Chiar vorbeam zilele trecute cu o profesoară plecată în Marea Britanie și îmi povestea că atunci când are o astfel de problemă, cheamă consilierul școlar și stă de vorbă cu elevul câteva ore sau chiar zile, până când îl reechilibrează și se poate întoarce la clasă.

 

Noi avem suficienți consilieri școlari în România?

Ecaterina Andronescu: Avem circa 5.000 de consilieri școlari în acest moment. Nu avem foarte mulți în România, dar putem să reorientăm acești consilieri către unitățile în care este nevoie de ei. Sunt școli unde, poate, cei care gestionează problemele școlii nu au găsit soluții pentru a-și reechilibra elevii.

 

Câți elevi lipsesc, efectiv, din sistem, comparativ cu numărul celor care apar ca fiind înmatriculați, anual?

Ecaterina Andronescu: Anul trecut au fost 184.000 de elevi înmatriculați în clasa a opta, dintre care s-au prezentat la examenul de Evaluare circa 142.000. Evaluarea Națională e momentul în care se vede că dacă nu ești prezent, nu exiști. Doar câteva mii s-au dus la școli profesionale fără Evaluare, pentru că puteau să facă acest lucru. Diferența arată câți elevi nu mai sunt în țară.

 

Câte locuri sunt pentru învățământul profesional, la finalul discuțiilor cu inspectoratele școlare și cu sindicatele?

 Ecaterina Andronescu: Am alocat inițial 60.000 de locuri la clasele profesionale, din care au rămas în jur de 40.000 (n.r. - anul trecut au fost 30.000). Avem 4.500 de clase de liceu și 1.800 de clase profesionale. Avem circa 20% din numărul total de locuri în învățământul profesional, iar media pe țară ar trebui să fie de circa 30-35%. Le-am spus și sindicatelor să iasă public, să spună că vor clase de liceu pentru copii cu note de 2 și 3. Dar nu a fost acesta singurul motiv pentru care am crescut numărul de locuri la învățământul profesional, ci și faptul că de anul trecut, mediul de afaceri ne-a cerut un număr dublu de locuri la școlile profesionale.

 

Va fi o problemă a cadrelor didactice, după această modificare?

 Ecaterina Andronescu: Nu sunt probleme. Teama sidicatelor a fost că dispar norme, dar se înlocuiește o clasă cu altă clasă, iar salariile sunt aceleași.

 

Totuși, de mulți ani se vorbește despre un deficit de cadre didactice, de peste 11.000, în fiecare an, pentru care se caută suplinitori, uneori necalificați. Nu ar fi o problemă mult mai mare acum?

 Ecaterina Andronescu: Nu aș vorbi despre deficit, ci despre circa 16.000 de posturi care nu sunt scoase la concurs, pentru că sunt susținute de profesorii din școli, în sistemul de plata cu ora. Poate cei mai mulți calculează nevoile școlii prin valoarea celor care predau și preferă să-și păstreze oamenii. Fie sunt profesori titulari care au 18 ore pe săptămână și mai fac ore în plus, fie sunt profesori care ies la pensie și pot preda în continuare, fiind plătiți cu ora.

Cei care sunt repartizați la școala profesională și vor să meargă la liceu au două variante: fie mai dau o dată examenul de Evaluare anul următor și se duc la un liceu, fie termină studiile la profesională, obțin o calificare, după trei ani, apoi se duc la liceu și mai fac doi ani de studii.

 

În aceste zile am stat de vorbă și de trei-patru ori cu toți inspectorii școlari. Am ajuns la concluzia că nu poți avea elevi de liceu care au luat nota 2 sau 3 la Evaluare. Nu poți fi elev de liceu cu nota 2! Am avut multe clase de liceu formate doar cu astfel de elevi.

 

Ecaterina Andronescu: Din informațiile pe care le avem, abandonul școlar provine, în cea mai mare parte, din elevii care părăsesc țara, pleacă împreună cu părinții lor, dar rămân în evidențele școlilor. Ei fiind în sistemul de învățământul obligatoriu, cu finanțare per capita, directorii nu-i scot din sistem, pentru a nu pierde fondurile alocate. Din păcate, ne costă foarte mult acest sistem, iar ei ajung direct la abandon școlar. Va trebui să reglăm lucrul acesta. Acum două luni, după ce am trimis o notă prin care ceream să-și reanalizeze datele din SIR, au dispărut circa 5.000 de elevi. La Evaluarea Națională se vede clar care este diferența dintre numărul de elevi înmatriculați și cei prezenți efectiv în școli.

Subiecte în articol: Ecaterina Andronescu
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri