Pe 2 august 2024, fostul soț al Dianei Șoșoacă, Dumitru Silvestru Șoșoacă, acuzat de procurori de falsificarea listelor cu semnături pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, a înaintat la Secția Penală a Înaltei Curții de Casație și Justiție o cerere de revocare a controlului judiciar instituită pe numele lui. Inițial, primul termen de judecată ar fi trebuit să aibă loc chiar în ziua depunerii acțiunii, la ora 16.00, însă, prin rezoluție, completul învestit cu soluționarea cauzei a decis să preschimbe acest termen de judecată pentru data de 5 august 2024, la ora 10.00.
La data de 5 august, Completul 27 de Drepturi și Libertăți a pronunțat pe loc încheierea finală nr. 373/2024, prin care a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulate de inculpatul Dumitru SIlvestru Șoșoacă, împotriva ordonanței privind prelungirea măsurii controlului judiciar din data de 1 august 2024, emisă în Dosarul penal nr. 31/17/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală.
Mai mult, judecătorii l-au obligat pe Dumitru Silvestru Șopoacă la plata sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către stat. Încheierea Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.
Iată, așadar, cum soțul Dianei Șoșoacă a compărut în fața instanței de judecată cu o zi înaintea generalilor Florian Coldea și Dumitru Cocoru, dar și a avocatului Doru Trăilă, care la rândul lor, au cerut, fără succes, revocarea controlului judiciar, dar pe cauțiune. Spre deosebire de generali, care s-au adresat Curții de Apel București, Șoșoacă a mers „mai sus”, la Înalta Curte.
Dosarul vizează activitățile de la sediul AUR din 9 și 10 aprilie
Reamintim că, la data de 5 iunie 2024, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au declanșat o anchetă penală, întrucât, în luna aprilie, liderul AUR, George Simion, deputat în Parlamentul României, i-ar fi instigat, atât direct, cât și prin interpuși, pe mai mulți membri de partid, dar și pe o serie de angajați ai Parlamentului României care își desfășoară activitatea în cadrul AUR, pentru a falsifica câteva mii de liste cu semnături necesare depunerii de către Dumitru Silvestru Șoșoacă a candidaturii independente la alegerile pentru Parlamentul European din data de 9 iunie 2024.
Procurorii susțin că George Simion, în 9 aprilie, a solicitat direct și prin intermediul unor persoane de încredere „mobilizarea în regim de urgență a câtorva zeci de persoane la sediul central al AUR, în scopul completării listelor de susținători necesare depunerii candidaturii independente a lui Dumitru Silvestru Șoșoacă, prin consemnarea în cuprinsul listelor a datelor reale ale unor cetățeni, copiate din alte liste de susținători, completate anterior, de membrii AUR, demers urmat de falsificarea semnăturilor respectivelor persoane”.
Anchetatorii adaugă că, în acest scop, George Simion „a transmis mesaje vocale pe grupurile de comunicare, iar, în situațiile în care anumite persoane au refuzat să se conformeze, Simion le-a contactat direct, punându-le în vedere să se deplaseze la sediul central al AUR. (…) Cu acest prilej, în cursul zilei de 9 aprilie 2024, la sediul central al AUR s-au strâns aproximativ 50 de persoane, unele dintre acestea rămânând și în timpul nopții, activitățile continuând și pe tot parcursul zilei de 10 aprilie 2024”.
BEC a validat listele și candidatura în ultima zi
„Pentru a-și conspira identitatea și activitățile ilicite, persoanele implicate în procesul de falsificare efectivă a listelor au inserat în spațiile dedicate datelor de identificare ale celor care au întocmit listele datele unor persoane reale, dar fără legătură cu demersul respectiv, cărora le-au falsificat semnăturile. Totodată, în condițiile în care semnăturile falsificate nu erau suficiente pentru a permite depunerea candidaturii independente a lui Dumitru Silvestru Șoșoacă, reprezentanții AUR au procedat la fotocopierea listelor falsificate anterior, în vederea atingerii pragului de 100.000 de semnături”, se arată în actul de urmărire penală.
De asemenea, procurorii adaugă că „urmare a activităților descrise, în seara zilei de 10 aprilie 2024, membrii AUR au finalizat activitatea de pregătire și îndosariere a listelor cu semnături, aceasta fiind transmisă lui Dumitru Silvestru Șoșoacă, pentru a-și depune candidatura. Acesta s-a deplasat la Biroul Electoral Central, depunându-și candidatura. În data de 11 aprilie 2024, Reprezentanții BEC au confirmat oficial depunerea candidaturii”.
Tot în 5 iunie, procurorii Secției de Urmărire Penală au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Dumitru Silvestru Șoșoacă, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de uz de fals și de fals în declarații, ambele în concurs de infracțiuni. Cu același prilej, față de Șoșoacă s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 de zile, iar la data de 5 august, controlul judiciar a fost prelungit cu încă 60 de zile.
Deși ar fi fost „șeful de ceremonii”, George Simion nu are nicio calitate în dosarul penal
Interesant în acest dosar este că singura persoană care are calitate oficială în ancheta penală, fiind inculpat și plasat sub control judiciar, este Dumitru Silvestru Șoșoacă. În comunicatul de presă din 5 iunie 2024, procurorii arată că „nicio altă persoană nu are calitatea de suspect sau de inculpat în acest dosar”.
Apoi, la data de 7 iunie 2024, Parchetul General a precizat că, în această cauză penală, procurorul de caz nu a dispus citarea lui George Simion. Precizarea venea ca urmare a unor afirmații făcute în spațiul public și pe rețelele de socializare de către liderul AUR referitoare la citarea sa la sediul PÎCCJ.
Până în prezent, nu există informații din care să rezulte că situația juridică a lui George Simion s-ar fi schimbat, cu toate că, așa cum se reține în ordonanța de instituire a măsurii controlului judiciar față de Dumitru Silvestru Șoșoacă, autorul principal al presupusei instigări la falsificarea listelor cu semnături ar fi chiar liderul AUR, George Simion. Conform Constituției, pentru a putea fi anchetat, Simion ar trebui să rămână fără imunitate parlamentară, lucru care presupune trimiterea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a unei solicitări în acest sens către Camera Deputaților, iar cererea ar trebui să treacă, la vot, de Plenul acestui for. Demers juridic procedural care, de asemenea, nu a fost făcut până în prezent.