Hipertensiunea arterială este pe tristul podium al celor mai răspândite boli. Prin urmare, în rândul populaţiei au apărut o sumedenie de întrebări, care trebuie lămurite. Interviu cu profesor doctor Daniela Bartoş, de la Spitalul de Urgenţă Floreasca
Florin Condurăţeanu: - Un bărbat suferind de hipertensiune, cuminte în luarea medicamentelor, s-a trezit că i-a urcat tensiunea şi nu ştia de ce…
Prof. dr. Daniela Bartoş: - Păi, după ce l-am consultat a recunoscut că a mâncat zilnic cam multă brânză sărată. Trebuie să se ştie că hipertensivii trebuie să folosească cât mai puţină sare, ea păstrează apa în organism. În medicaţia hipertensivului există şi diuretic, tocmai pentru a elimina apa. Pe masa hipertensivului nu mai are rost să se aşeze solniţa. Legumele, fructele, laptele conţin ele suficientă sare.
F.C.: - Unii pacienţi care sunt găsiţi cu tensiune peste baremurile acceptate primesc la început de la medici indicaţii de schimbare a stilului de viaţă, fără medicamente, și se miră.
Prof. dr. D. Bartoş: - Când tensiunea arterială nu a sărit mult peste limita acceptată, când este 150-160, se încearcă aducerea ei în valorile normale prin modificări ale regimului alimentar, cu puţine grăsimi, prin mişcare. Dacă nu se scade tensiunea după una-două luni, se recomandă şi medicamente.
F.C.: - Pe care medicii le prescriu pentru restul vieţii...
Prof. dr. D. Bartoş: - Hipertensiunea e o boală cronică, medicamentele se iau toată viaţa. Eu am o vorbă, de nevastă mai divorţezi, de medicamentele împotriva hipertensiunii, niciodată. Unii fac greşeala ca atunci când au o zi când se simt mai bine opresc cu de la sine putere tratamentul medicamentos. Eroare periculoasă, hipertensiunea revine cu valori mai mari şi cu pericolele accidentelor vascular-cerebrale. Să nu se neglijeze cercetările care au arătat că şi fumatul provoacă hipertensiune arterială.
F.C.: - Unii reproşează că medicii le-au mai schimbat reţeta cu medicaţie.
Prof. dr. D. Bartoş: - Au apărut multe medicamente destinate hipertensivilor, medicii pornesc cu strategia combinării unor tipuri de medicamente, dacă pacientul nu reacţionează bine se împerechează altfel aceste tipuri de medicamente.
F.C.: - Care sunt regulile măsurării corecte a tensiunii arteriale?
Prof. dr. D. Bartoş: - Tensiunea arterială se măsoară de două ori. Şi aşezat, şi în picioare. Când pacientul intră în cabinet este lăsat câteva minute să se liniştească, poate a urcat scările, poate din emotivitate este tensionat că i se măsoară tensiunea, ea poate fi ceva mai mare din starea emoţională, este aşa-zisa tensiune a halatelor albe, când pacienții se întâlnesc cu medicii.
F.C.: - Unii se sperie că tensiunea lor când mai mare, când mai mică, acea aşa-zisa tensiune oscilantă, e mai periculoasă, supune vasele la lovituri ca de berbec. E real?
Prof. dr. D. Bartoş: - Păi, aşa-zisa tensiune oscilantă cu valori schimbătoare este de fapt începutul bolii hipertensive, când nu s-a înstăpânit boala. Când valorile sunt constant mari, înseamnă că s-a fixat boala hipertensivă.
Unele simptome care apar - capul ca plin de pâslă, urechile înfundate, mers nesigur, pierderea sensibilităţii la picioare, la mâini, chiar uşoare paralizii - aceste semne rele dispar peste câteva minute, dar este clar că a avut loc un accident vascular tranzitoriu. El poate reveni şi, oricum, aceste AVC-uri trecătoare anunţă un accident vascular cerebral mare, grav. Trebuie consultat medicul din timp.