UPDATE Discuții privind un ajutor de urgență din partea Ucrainei pentru România
Premierul interimar a mai anunțat că a purtat discuții cu vicepremierul Ucrainei, Denis Șmîhal, pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei pentru România în orele de seară.
„Am discutat azi cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Translectrica și Nuclearelectrica vor discuta pentru un ajutor de urgență în orele de seară din partea Ucrainei”, a spus Bolojan.
Premierul interimar a reluat apelul către populație pentru a economisi energie în special în orele de seară, când consumul este mai ridicat.
„Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii, autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. E posibil ca consumul să crească până 8000 de MW pe zi. E o situație prin care trec toate țările din vecinătate. Cererea de energie din importuri este la fel de mare. Sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune”, a mai spus Ilie Bolojan.
Știre initiala Executivul susține că măsura este necesară pentru gestionarea unei situații care poate afecta stabilitatea Sistemului Energetic Național, în contextul în care producția de energie nucleară și hidroenergetică este puternic influențată de lipsa apei.
Debitul Dunării a scăzut la un nivel critic
Potrivit premierului, nivelul Dunării a coborât mult sub valorile normale pentru această perioadă a anului, iar tendința este în continuare descendentă.
„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup.”, a explicat premierul Ilie Bolojan.
Scăderea debitului Dunării afectează direct funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, care utilizează apa fluviului în procesul tehnologic de răcire. În paralel, producția hidroenergetică este limitată de nivelul redus al râurilor, ceea ce diminuează capacitatea României de a compensa pierderile din sistem.
România riscă să piardă aproximativ 20% din producția de energie electrică
Premierul a avertizat că oprirea completă a reactoarelor de la Cernavodă ar avea un impact major asupra securității energetice a țării.
„Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă. pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1.000 MW pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 MW, suntem în situația ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1.700 MW, în condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 MW producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 MW, în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat”, a declarat Ilie Bolojan.
Importurile de energie ar putea crește semnificativ
În prezent, România acoperă deficitul de producție prin importuri de energie electrică, în special în intervalele de consum maxim din timpul serii.
Dacă și al doilea reactor de la Cernavodă ar fi oprit, necesarul de energie importată ar depăși 2.500 MW, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra pieței regionale și ar crește dependența de energia provenită din statele vecine.
Autoritățile analizează permanent evoluția debitelor Dunării și a nivelului apei din zona centralei nucleare, în timp ce operatorii sistemului energetic monitorizează echilibrul dintre producție și consum.
Citește și Scenariu sumbru: 30 de zile cu întreruperi de curent electric, în plină caniculă
Seceta afectează întregul sector energetic
Fenomenul nu afectează doar România. Potrivit premierului, și Ungaria a fost nevoită să își reducă producția de energie nucleară din cauza nivelului scăzut al apei, ceea ce evidențiază amploarea efectelor generate de seceta extremă din regiune.
Guvernul susține că instituirea stării de alertă are rolul de a permite coordonarea rapidă a autorităților și adoptarea măsurilor necesare pentru menținerea siguranței Sistemului Energetic Național, în condițiile în care luna august se anunță una dintre cele mai dificile perioade pentru sectorul energetic românesc.
Evoluția debitelor Dunării și deciziile privind funcționarea reactoarelor de la Cernavodă vor fi monitorizate zilnic, iar autoritățile spun că vor interveni în funcție de evoluția situației, pentru a limita impactul asupra consumatorilor și asupra economiei.
Mediafx