Astăzi clădirile sunt cel mai mare consumator de energie din UE, reprezentând 40% din consumul de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie. O mare parte din clădirile din UE sunt vechi, 75% având o performanță energetică slabă, ceea ce face ca renovarea să fie o prioritate-cheie. Cu toate acestea, rata anuală de renovare energetică rămâne foarte scăzută, de doar 1%. România are de câțiva ani o strategie națională pentru renovarea energetică a clădirilor, dar țintele stabilite acolo sunt deocamdată neatinse. Rata actuală a renovărilor este de doar 0,5%, în timp ce rata stabilită de strategie pentru perioada 2021-2030 trebuia să fie 3,39%. Doar pentru a atinge o rată de aproape 1,90% ar trebui renovate anual 10.500 de clădiri.
Statele membre se vor asigura că media consumului de energie primară a clădirilor rezidențiale va fi redusă cu 16% în 2030 și cu 20-22% în 2035. Cel puțin 55% din reducerea consumului de energie va fi realizată prin renovarea celor 43% dintre clădirile rezidențiale cu cele mai slabe performanțe. Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor stabilește reguli actualizate pentru modernizarea treptată a locuințelor, birourilor și clădirilor publice în următoarele decenii. Țările UE sunt obligate să elaboreze planuri naționale de renovare a clădirilor, adaptate circumstanțelor și fondului imobiliar național. Noul cadru încurajează țările UE să intensifice renovările clădirilor, în special pentru clădirile cu cele mai slabe performanțe, concentrându-se pe:
- Renovare: fiecare țară a UE va decide ce măsuri de renovare sunt cele mai potrivite pentru a îndeplini treptat cerințele minime de performanță energetică;
- Decarbonizare: clădirile cu emisii zero vor deveni standardul pentru clădirile noi, energia solară urmând să fie integrată progresiv, iar cazanele pe combustibili fosili vor fi eliminate treptat până în 2040;
- Modernizare și digitalizare: inclusiv cerințe privind punctele de încărcare inteligente pentru vehiculele electrice și spațiile pentru biciclete în clădirile noi și renovate, sistemele de automatizare și control al clădirilor în clădirile nerezidențiale și calitatea mediului interior în clădirile noi și existente;
- Finanțare și asistență tehnică: finanțare mai specifică pentru a combate sărăcia energetică și a sprijini gospodăriile vulnerabile și persoanele care locuiesc în locuințe sociale, asigurându-se că tranziția este echitabilă din punct de vedere social.
Până pe 31 decembrie 2026, țările UE vor trebuie să prezinte Comisiei Europene planurile naționale finale de renovare a clădirilor.
Clădirile noastre sunt energofage
În România, sectorul rezidențial și terțiar (care include birouri, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale) este responsabil de 45% din consumul de energie. Această pondere este mai ridicată în România comparativ cu media UE, unde sectorul clădirilor și al serviciilor cumulează aproximativ 40% din consumul energetic total. Discrepanța este determinată de particularitățile fondului construit, cum ar fi eficiența energetică redusă a clădirilor, ritmul lent al renovărilor, dependența de combustibili fosili, precum și de tiparele de consum ale utilizatorilor.
Fondul imobiliar din țara noastră este învechit și necesită renovare urgentă, majoritatea clădirilor fiind construite în perioada 1960-1989. În plus, o bună parte din fondul construit prezintă vulnerabilitate la riscul seismic, ceea ce impune măsuri suplimentare de consolidare, pe lângă cele destinate îmbunătățirii performanței energetice. În ciuda campaniei de renovare din ultimii ani susținute de stat prin diverse programe de finanțare, consumul final de energie în clădiri a înregistrat o creștere importantă în România. În sectorul clădirilor rezidențiale, consumul a crescut în special pe fondul pandemiei de COVID-19, când lucrul și studiul de acasă au determinat o utilizare mai intensă a energiei, comparativ cu nivelurile prepandemice. Clădirile publice și comerciale, în schimb, au înregistrat o scădere a consumului energetic în aceeași perioadă datorită reducerii numărului de ocupanți și modificării programului de funcționare, dar urmată de o creștere ulterioară. Consumul mediu de energie al clădirilor publice din România depășește semnificativ media europeană recomandată, fiind estimat între 200 și 250 kWh/mp, spre deosebire de valoarea recomandată la nivelul UE de 140 kWh/mp.
Ar trebui să renovăm energetic 10.500 de clădiri anual
Rata de renovare la noi este mai scăzută comparativ cu obiectivele stabilite în Strategia de Renovare pe Termen Lung (STRL), fiind insuficientă pentru a atinge țintele propuse la nivel național. Rata actuală a renovărilor este de 0,5%, în timp ce rata stabilită de STRL pentru perioada 2021-2030 este de 3,39%. Astfel, conform unei analize Energy Policy Group (EPG), pentru ca România să își atingă țintele de a renova 95,36 milioane m² din suprafața totală de 508,06 milioane m² a fondului construit nerenovat, rata anuală de renovare ar trebui să ajungă la 1,88%, ceea ce ar însemna în medie cam 10.500 clădiri anual. Realizarea programului ar duce la economii de energie estimate la 830.000 de milioane de tone echivalent petrol (tep) şi la reducerea emisiilor de CO2 cu 2,34 milioane de tone. Renovarea clădirilor include trei niveluri:
- Renovarea minoră (reducere a consumului cu 30%)
- Renovarea moderată (reducere a consumului între 30% - 60%)
- Renovarea aprofundată sau nZEB (peste 60%).
Dezastru în mediul rural
Eficiența energetică scăzută a clădirilor este un factor-cheie al sărăciei energetice din România, iar gospodăriile cele mai expuse formelor severe de sărăcie energetică trăiesc în locuințe construite din materiale precum lemnul și paianta, arată un raport al Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) publicat anul trecut. Potrivit datelor, aproape 40% dintre gospodăriile care sunt în sărăcie energetică extremă locuiesc în case din lemn și peste o treime dintre cele care se încadrează sub pragul critic al sărăciei energetice locuiesc în case din paiantă. Peste 85% dintre aceste locuințe sunt amplasate în mediul rural, acolo unde practicile de construcție și lipsa reglementărilor contribuie la perpetuarea vulnerabilității energetice. Deși formele extreme de sărăcie energetică predomină în zonele rurale, nici mediul urban nu este scutit de riscuri.
De unde vin fondurile
Prin componenta C5 – Valul Renovării din PNRR, România are la dispoziție 1,17 miliarde de euro, iar de la lansarea măsurii în 2022 fuseseră decontate până în aprilie 2026 lucrări în valoare de 8,8 miliarde de lei, ceea ce reprezenta 79% din fondurile disponibile. Separat de banii din PNRR, pentru lucrările de creștere a eficienței energetice a clădirilor mai sunt disponibile fonduri prin Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe și prin Programul Operaţional Regional (POR) al UE.
UE a reglementat certificarea climatică a clădirilor noi
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 4 mai 2026 a fost publicat Regulamentul delegat (UE) 2026/52 al Comisiei din 16 decembrie 2025 de modificare a anexei III la Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului care stabilește cadrul pentru calculul, la nivel național, al potențialului de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor noi, în vederea publicării acestui indicator în certificatul de performanță energetică. Actul a fost adoptat în aplicarea Directivei (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor.
Deși directiva obliga deja statele membre să calculeze și să publice acest indicator pentru anumite clădiri noi, până acum lipsea cadrul tehnic la nivel UE necesar unui calcul uniform și comparabil. Noul regulament delegat acoperă acest gol normativ, stabilind metodologia minimă comună, o perioadă de referință de 50 de ani, exprimarea indicatorului în kg CO2 echivalent/m2 de suprafață utilă, precum și etapele, datele și elementele de clădire care trebuie incluse în calcul.