O combinație de acoperire bună a internetului de mare viteză, rate ridicate de alfabetizare digitală, populații rurale mari și industrii fintech în creștere rapidă i-au pus pe vecinii nordici pe calea rapidă către un viitor fără numerar.
Swish, un sistem de plată mobil pe care șase bănci l-au lansat în 2012, este omniprezent în Suedia, de la tarabele din piață la cafenele și magazine de haine. Echivalentul norvegian, Vipps, care a fuzionat cu danezul MobilePay în 2022 pentru a forma Vipps MobilePay, este, de asemenea, foarte popular. Luna trecută, a fost lansat și în Suedia.
Fostul guvernator adjunct al băncii centrale a Suediei a prezis în 2018 că Suedia va rămâne probabil fără numerar până în 2025. Dar invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, apoi o creștere ulterioară a războiului hibrid transfrontalier și a atacurilor cibernetice puse pe seama grupurilor pro-Rusia au determinat o regândire a acestei politici. De atunci, guvernul suedez și-a revizuit complet strategia de apărare și pregătire, aderând la NATO, pornind o nouă formă de serviciu național și reactivând agenția sa de apărare pentru a combate dezinformarea din Rusia și alți adversari.
Norvegia a înăsprit controalele la frontiera cu Rusia. Regândirea securității se extinde la modul în care oamenii fac plăți. Într-o broșură cu titlul „Dacă vine criză sau război”, care va fi trimisă în fiecare locuință din Suedia luna viitoare, Ministerul Apărării sfătuiește oamenii să folosească numerar în mod regulat și să păstreze economiile pentru cel puțin o săptămână în diferite denominații, precum și să aibă acces la alte forme de plăți, cum ar fi cardurile bancare și serviciile de plată digitală. „Dacă puteți plăti în mai multe moduri diferite, vă întăriți pregătirea”, se spune în document.
Guvernul are în vedere, de asemenea, o legislație pentru a proteja capacitatea de a plăti în numerar pentru anumite bunuri. Numerarul este mijloc legal de plată în Suedia, dar în magazine și restaurante se pot face plăți fără numerar, atâta timp cât este afișată o notificare care stabilește restricțiile privind metodele de plată.
Clienții norvegieni cu amănuntul au avut întotdeauna dreptul de a plăti în numerar, dar nu a fost pus în aplicare și în ultimii ani, iar un număr tot mai mare de retaileri au rămas fără numerar, blocând aproximativ 600.000 de persoane care nu au acces la servicii digitale. Guvernul a acționat în timpul verii, introducând o legislație conform căreia comercianții cu amănuntul pot fi amendați sau sancționați dacă nu acceptă plăți în numerar începând cu 1 octombrie. Ministerul Justiției și Securității Publice a transmis că „recomandă tuturor să păstreze niște bani la îndemână din cauza vulnerabilităților soluțiilor de plată digitale la atacurile cibernetice”. Guvernul a luat în serios pregătirea „având în vedere instabilitatea globală tot mai mare cu războaie, amenințări digitale și schimbări climatice. Drept urmare, s-au asigurat că dreptul de a plăti cu numerar este consolidat”, a mai transmis ministerul.
„Dacă nimeni nu plătește cu numerar și nimeni nu acceptă numerar, numerarul nu va mai fi o soluție de urgență reală odată ce criza va veni asupra noastră”, a spus la începutul acestui an ministrul justiției și al urgențelor din țară, Emilie Enger Mehl. Întreruperile prelungite de curent, defecțiunile sistemului sau atacurile digitale asupra sistemelor de plată și a băncilor ar putea lăsa numerarul drept „singura alternativă care este ușor disponibilă”, a spus ea.
Max Brimberg, cercetător la banca centrală a Suediei, a declarat că renunțarea la numerar a fost determinată în mare parte de sectorul privat. Multe dintre băncile țării au desființat numerarul în sucursalele locale în urmă cu ceva timp, ceea ce a făcut ca serviciile de plată digitale să fie ușor de implementat pentru un public dornic să adopte aceste soluții. Procentul de achiziții în numerar din magazinele fizice a scăzut de la aproape 40% în 2012 la aproximativ 10% în ultimii ani, iar Brimberg a spus că există o îngrijorare tot mai mare cu privire la cash-ul care devine învechit.
„Este un lucru pe care noi, ca bancă centrală și, de asemenea, guvernul, îl vedem ca un risc potențial, în special pentru oamenii care încă nu au adoptat economia digitală și, de asemenea, pentru pregătirea în cazul în care ar avea loc un atac armat împotriva Suediei sau a unui vecin”, a spus el. „Așadar, numerarul ocupă un rol foarte specific în sistemul de plată, atât pentru că este emis de stat, cât și pentru că este singura formă de plată pe care o putem folosi dacă sistemele pentru electricitate sau rețelele de comunicații nu funcționează ca de obicei”
Deoarece toate sistemele de plată suedeze făceau parte dintr-un ecosistem, un atac ar putea aduce societatea în impas, arată el.
„Aproape orice funcție pe care o desfășurați în societate trebuie să utilizați un fel de analiză de plată sau de verificare, fie prin ID electronic, fie prin plată electronică. Toate ar fi expuse riscului de a submina funcționalitatea întregului sistem din Suedia dacă ar eșua”, arată el.
Banca centrală caută să creeze și să emită o „e-krona” care ar acționa ca un „complement digital al numerarului”, dar implementarea ar necesita un mandat politic.
Hans Liwång, profesor la Universitatea Suedeză de Apărare, consideră că nu sunt dovezi dacă numerarul este mai bun decât plățile digitale în fața amenințărilor moderne. „Ucraina este un exemplu foarte bun de trecere în viitor când există război, mai degrabă decât o trecere în trecut”, a spus acesta arătând spre Ucraina, unde sistemele digitale s-au dovedit vitale pentru a rezista în fața rușilor.
(sursa: Mediafax)