Cristian Anghel face parte din echipa TAROM din anul 2017. Este licențiat în Drept și are specializări postuniversitare în management, leadership și managementul activităților antifraudă. Până la această numire, el a ocupat funcția de director Operațiuni Sol.
Potrivit companiei, decizia vine în contextul promovării managerilor tineri formați în cadrul TAROM.
„Consiliul de Administrație al Tarom a luat în calcul stabilitatea și profesionalismul necesar companiei pentru atingerea principalelor obiective pe termen mediu, respectiv elaborarea bugetului anual pe indicatori actualizați și transmiterea sa spre aprobarea acționarului majoritar al companiei, alături de revizuirea planului de restructurare al TAROM, în baza unui calendar discutat cu Comisia Europeană. Obiectivul principal al echipei de management rămâne revitalizarea companiei și transformarea ei într-o organizație profitabilă și modernă, sustenabilă pe termen mediu și lung", a declarat Dan Idolu, președintele Consiliului de Administrație al TAROM.
Mandatul lui Cristian Anghel începe la data de 22 iulie, odată cu revocarea contractului de mandat interimar al lui Bogdan Costaș.
Toate deciziile luate la cel mai înalt nivel de management vor fi asigurate de către directorii generali ai companiei, care reprezintă politica asumată a companiei, a Consiliului de Administrație al Tarom și a statului român reprezentat de Ministerul Transporturilor, în calitate de acționar al Tarom
Revocarea lui Bogdan Costaș vine după un mandat de aproximativ șase luni la conducerea TAROM. Numit director general interimar începând cu 15 ianuarie 2026, acesta anunța la preluarea funcției că va pune accent pe accelerarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
Anunțul lui Bogdan Costaș despre revocare
În calitate de Director General al Companiei Naționale de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A., având în vedere informațiile apărute în spațiul public, doresc să aduc la cunoștința opiniei publice, a partenerilor instituționali și comerciali, precum și a întregii comunități din aviație, decizia mea de a refuza oficial preluarea noului mandat de Director General, hotărâre comunicată Consiliului de Administrație în data de 17 iulie 2026.
Această decizie are la bază considerente strategice, instituționale și profesionale pe care le consider esențiale pentru viitorul companiei.
1. Viziunea managerială aferentă noului mandat nu oferă cadrul necesar pentru asigurarea sustenabilității companiei, ci expune direct operatorul național unui risc major de faliment, risc pe care nu îl pot valida.
2. În ultimele luni, am fost singurul membru al conducerii executive care a semnalat devierea de la obiectivele asumate prin Planul de Restructurare și care a inițiat un dialog instituțional direct cu Comisia Europeană în vederea identificării unei soluții de ajustare a acestuia înainte de termenul-limită din decembrie 2026.
3. Deși conducerea executivă a propus ajustarea Planului de Restructurare, iar această propunere a fost avizată oficial de Consiliul de Administrație prin HCA nr. 15 din 26 mai 2026 și transmisă Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, până în prezent nu a existat nicio reacție, niciun sprijin și nicio deschidere instituțională din partea ministerului pentru demararea demersurilor necesare.
4. Fără declanșarea formală a procedurii de notificare a Comisiei Europene privitoare la factorii care au dus la devierea indicatorilor din Planul de Restructurare înainte de termenul din decembrie 2026, TAROM riscă o decizie critică din partea Comisiei Europene privind incompatibilitatea ajutorului de stat și recuperarea acestuia. Un astfel de scenariu ar pune în pericol existența companiei.
5. În aceste condiții, am decis să refuz noul mandat de Director General deoarece nu pot deveni parte a unei direcții manageriale și instituționale care, în opinia mea, compromite perspectivele de redresare și viitorul companiei naționale.
Responsabilitatea unui Director General înseamnă și obligația de a avertiza atunci când anumite decizii pot produce consecințe ireversibile asupra interesului public și asupra unui operator strategic al statului român. De aceea:
„Acceptarea contractului în forma propusă ar fi echivalat cu asumarea unui cadru managerial lipsit de instrumente, de susținere instituțională și de autonomie decizională, ducând TAROM direct spre faliment. Am refuzat acest mandat deoarece am obligația profesională și morală de a nu valida un parcurs care pune în pericol chiar existența operatorului național.”