Odinioară, înainte de a se apuca de seceriș, gospodarii curățau toate acareturile din curte, inclusiv podurile, pentru că acolo se aflau nu numai uneltele agricole necesare, cât mai ales pentru că în hambare va fi depozitat grâul.
Acest ritual vechi de când lumea asigura spor, bucate multe și destulă pâine pentru a îndestula întreaga familie. Întotdeauna la sfârșitul secerișului se lăsau câteva spice încărcate de boabe aurii pentru fi oferite drept ofrandă lui Dumnezeu.
Nu trebuie uitat că în credința populară grâul este sfânt și este mare păcat să-l risipești sau să-l vorbești de rău. Întotdeauna, din spicele de grâu se vor face nu doar cununi pentru fetele îmbrăcate în straie albe ce vor colinda prin sat, într-o procesiune a cărei rădăcini se întind în negura timpului, ci și cruci simple, sau duble. Important este ca "plămădirea" lor să fie însoțită de o adevărată petrecere populară cu mese întinse, cântece și dansuri. Această cruce era păstrată până la următorul seceriș ca un semn al protecției divine și al bunăstării.
În holde, intră de-acum secerătorile... dar la moară se duc încă, la măcinat, saci cu grâu din anul trecut. Cu făina asta și cu ultimele cireșe ale verii, pornim și noi să facem Tarte cu brânză și cireșe.
Pentru aluat avem nevoie de 500 g făină, un ou, 100 ml lapte călduț, un pătrățel de drojdie, 4 linguri de zahăr, 4 linguri de ulei, un praf de sare și mirodenii, facultativ, se pot adăuga 4 lingurițe de cacao; iar pentru umplutură: 300 g brânză dulce, un ou, 4 linguri de zahăr, 50 g miez de nucă, 50 g alune, 200 g cireșe, 20 g stafide, unt.
...............
Citește mai departe cum se pregătește TARTA CU BRÂNZĂ ȘI CIREȘE