"Azi avem o nouă decizie a CEDO. Este cred ultima pentru autorităţile române pentru a începe să facă dreptate victimelor Revoluţiei din decembrie 1989. (...) Respectaţi hotărârile Curţii Europene, atât, nimic altceva! V-am adus pe un dosar şase - şapte rezoluţii europene. Nu există precedent în România", a afirmat Mărieş, într-o conferinţă de presă, adresându-se autorităţilor judiciare din România.
El i-a acuzat pe procurorii de caz că au închis abuziv dosarele Revoluţiei, susţinând că aceştia ar fi "primit ordine dirijate".
"Eliberaţi-vă, recunoaşteţi că aţi fost puşi să trageţi în popor şi că aţi fost instigaţi să duceţi lupte pentru criminali", a susţinut Mărieş.
Avocatul Antonie Popescu a arătat că decizia CEDO de marţi este una care face referire la conduita pe care trebuie să o urmeze Parchetul General.
"Eu cred că această hotărâre CEDO înseamnă un avertisment pentru autorităţile judiciare din România având în vedere că procurorii militari au nesocotit două hotărârii ale Curţii prin care s-a spus că faptele nu sunt prescrise. Este un demers cu succes, după ce Secţia parchetelor militare a dat ordonanţa de clasare. (...) Dosarul Revoluţiei trebuie redeschis şi nu cred că un judecător de la ÎCCJ îşi permite, în 2016, fie el şi sub influenţa serviciilor speciale, să mai sfideze Curtea Europeană", a declarat avocatul.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis marţi că statul român este obligat să le plătească despăgubiri de câte 15.000 de euro unui număr de 17 cetăţeni români care au reclamat instanţei de la Strasbourg absenţa unei anchete efective cu privire la reprimarea violentă a manifestaţiilor împotriva regimului comunist care au avut loc în decembrie 1989 la Bucureşti şi Reşiţa şi în timpul cărora au fost ucişi apropiaţi ai acestora, potrivit unui comunicat postat pe site-ul CEDO.
Conform deciziei judecătorilor de la Strasbourg, cei 17 reclamanţi vor primi câte 15.000 de euro drept despăgubiri pentru daunele morale suferite.
Cei 17 români, grupaţi în cazul 'Elena Apostol şi alţii împotriva României', sunt născuţi între anii 1935 şi 1985 şi au domiciliile la Măgurele, Bucureşti şi Reşiţa.
Potrivit instanţei europene, faptele invocate sunt similare celor din cazul 'Asociaţia 21 Decembrie 1989 şi alţii contra României', înscriindu-se în acelaşi context istoric şi referindu-se la aceeaşi procedură penală internă.
În 1990, procurorii militari din Bucureşti şi din alte oraşe din România au deschis anchete cu privire la recurgerea la forţă şi privarea ilegală de libertate la care au fost supuşi participanţii la manifestaţiile de la sfârşitul lunii decembrie 1989. Conform unui document emis în 2008 de Parchetul Militar în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai mult de 1.200 de persoane au fost ucise în aceste operaţiuni, peste 5.000 au fost rănite şi mai multe mii au fost private de libertate şi supuse relelor tratamente, precizează comunicatul CEDO.
Prin două decizii din 2010 şi 2011, Parchetul Militar şi-a declinat competenţa în acest dosar în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În 2014, în urma intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, dosarul a fost alocat din nou Parchetului Militar. Petenţii au reclamat faptul că ancheta penală deschisă de autorităţi în 1990 a fost ineficientă. Ei au acuzat în special faptul că România nu şi-a respectat obligaţiile procedurale care îi reveneau în baza articolului 2 (dreptul la viaţă) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, mai precizează comunicatul CEDO. AGERPRES