Dacă o fac, cei mai mulți își caută locuri de muncă în străinătate, pentru salarii mai mari decât cele care li se oferă în România. Așa s-a ajuns la nevoia de a fi aduși muncitori străini în România, însă aceștia nu vor rămâne în țară, pentru a plăti pensiile, în următorii 20-30 de ani. Angajatorii din România încearcă să le ofere tinerilor condiții cât mai bune de muncă și salarii atractive, însă majoritatea celor din generațiile noi nu acceptă mai puțin de 1.000 de euro pe lună, chiar și atunci când nu au suficientă pregătire pentru a face față cerințelor de la locul de muncă. Studiile sociologice din ultimii ani arată că problema aceasta nu este doar în România, ci este caracteristică pentru noua generație, în multe state.
Datele Institutului Național de Statistică arată că în ultimii 3 ani, pe piața muncii din România sunt din ce în ce mai puțini tineri, iar numărul lor scade de la o lună la alta. Numărul seniorilor, al celor peste 50 de ani, care se angajează crește de la o lună la alta. La finalul anului trecut, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani ajunsese la 21,1%.
În România sunt 5,1 milioane de salariați, după ce în ultimul an, în perioada octombrie 2022 - octombrie 2023, interval în care companiile au creat 50.000 de noi locuri de muncă. Dar datele arată că anul trecut, numărul tinerilor de pe piața forței de muncă din România a scăzut cu aproximativ 5.000, în timp ce numărul seniorilor a crescut cu 4.500.
Estimarea UE privind România este că se va tripla în următorii 10 ani numărul seniorilor de peste 65 de ani care vor lucra, astfel încât ne mai bazăm doar pe generațiile care acum au deja peste 40 de ani, în timp ce tinerii efectiv refuză să muncească.
Ne confruntăm cu acest fenomen nu doar în România, ci la nivel internațional. În ultimii trei ani, tot mai mulți tineri, mai ales cei din Generația Z, cu vârste între 19 și 30 de ani se declară deziluzionați de actuala cultură a muncii. Sociologii spun că este o reacție adversă față de ritmul de viață mult prea accelerat, superficial și concentrat pe a produce, care li s-a oferit ca model și pe care ei l-au respins.
Mesajele antimuncă, răspândite pe TikTok
Astfel s-au născut noul trend al „antiambiției” și ideologia antimuncă. Tinerii resping o identitate creionată în jurul muncii, pe care o percep strict ca pe o necesitate financiară. În general (nu doar în România), tinerii nu vor să muncească la un job prost plătit, în care sunt subapreciați, deși trebuie să lucreze 10-12 ore pe zi. „I don’t have goals. I don’t have ambition” (Nu am obiective. Nu am ambiții) sau „I have no dream job, I do not dream of labour” (Nu există jobul visurilor mele, pentru că nu visez la muncă) – sunt mesajele care circulă între tinerii cu vârste de până la 30 de ani, răspândite mai ales prin intermediul rețelelor de socializare, cu precădere pe TikTok. Nu mai vor nici să fie șefi, ci pur și simplu să-și trăiască viața încet și să facă ce le place.
Este o mișcare împotriva #hustleculture pe Internet, opusul chinului la locul de muncă până la „burnout” care a caracterizat generațiile anterioare, din perioada de dezvoltare a corporațiilor actuale. Analiștii au ajuns la concluzia că mesajul lor nu se referă doar la respingerea muncii, ci este reacția unor generații care duc o viață fără greutăți reale.
Categoria NEET se extinde
Cele mai mari probleme apar în legătură cu tinerii care au vârsta între 19 și 30 de ani, aceștia fiind incluși în categoria NEET – persoane care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională, pentru care România și celelalte state membre UE acordă sprijin special, în vederea integrării lor pe piața forței de muncă.
Limita de vârstă a tinerilor NEET a crescut de la 25 de ani la 30 de ani, pentru o mai mare cuprindere a acestora în programele de pregătire, limita inferioară fiind 16 ani, însă cei mai mulți tineri termină în România măcar studiile liceale, astfel încât problemele apar de la 19 ani, când mulți preferă să nu aibă nicio activitate.
Potrivit datelor Eurostat, România se numără printre țările cu o pondere înaltă a tinerilor cu vârsta între 15 și 29 de ani care nu au nici loc de muncă și nici nu urmează vreo formă de învățământ. În 2020 era 16,6% din totalul tinerilor față de 5,7% în Olanda și 9,2%, în Slovenia. Doar patru țări ale UE - Italia, Grecia, Spania și Bulgaria – aveau o pondere mai mare decât cea a României.
„Fabricile de diplome” îi descurajează
Conform statisticilor, România are și cel mai mare grad de nepotrivire a jobului cu studiile absolvite, mai ales la nivel universitar. De asemenea, potrivit biroului european de statistică Eurostat, rata nepotrivirii competențelor, care arată câți tineri (15-34 de ani) lucrează într-un domeniu diferit de cel pentru care s-au pregătit, este de 36,6% în România. Cele mai descurajante sunt situațiile în care tinerii absolvenți ai unor facultăți se pot angaja doar ca vânzători sau casieri la magazine, deși ar fi dorit să lucreze în domeniile pentru care s-au pregătit.
România este la coada clasamentului în privința numărului de tineri care au un job pe perioada studiilor. În 2022, la nivel european, doar 25% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani erau angajați în timpul educației formale. Alți 3% erau disponibili și își căutau activ un job, în timp ce 72% dintre tineri erau în afara forței de muncă, conform unui studiu realizat de Eurostat.
În Țările de Jos 73% dintre studenți au un loc de muncă, în Danemarca 52% și în Germania 45%, în România fiind doar 2%.
În ceea ce privește tinerii disponibili pentru angajare și care își căutau activ un loc de muncă, cele mai mari proporții au fost înregistrate în Suedia (13%), Finlanda (7%) și Țările de Jos (6%). În schimb, Ungaria, Cehia, România, Croația, Polonia și Lituania aveau mai puțin de 1% dintre tinerii (cu vârste între 15 și 29 de ani) în căutarea unui job, conform Eurostat.
Există și salarii de peste 1.000 de euro
Angajatorii se plâng, în general, de cerințele nerealiste ale tinerilor care sunt foarte slab pregătiți, dar vor salarii de peste 1.000 de euro pe lună. Există, însă, domenii în care li se oferă aceste salarii, în special în IT. Cele mai căutate domenii de activitate de tinerii din România sunt cele din: IT&C, achiziții, digital marketing, recrutare și secretariat-administrativ. Acestea au fost locurile de muncă preferate în 2023 și se mențin anul acesta.
Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, la nivel global, dar și în România, vârful salariilor este cel din domeniul IT, unde venitul net crește de la lună la lună. De exemplu, în prima lună a anului 2022, salariul mediu în IT a fost 8.940 de lei, iar în luna septembrie a crescut la 9.701 lei.
Sumele variază în funcție de rolul angajatului. Companiile au nevoie de persoane care cunosc cele mai moderne și populare limbaje de programare: developeri Full-Stack, Front-End, programatori .NET, Java, Python, specialiștii în securitate IT și Big Data, chiar și ingineri software care sunt la mare căutare acum în industrie, pentru care oferă peste 9.000 de lei pe lună. Chiar și așa, piața forței de muncă este din ce în ce mai instabilă și imprevizibilă, dacă se ia în calcul și noul fenomen al demisiilor în masă venite din partea tinerilor care nu mai acceptă să muncească până la epuizare, nici măcar pentru venituri foarte mari.
Pandemia a înrăutățit situația
După anul 2021 s-a constatat că tinerii din întreaga Europă își părăsesc locurile de muncă, iar acest fenomen devine periculos pentru companiile care încearcă să recruteze. Statisticile arată că 60% dintre managerii care se ocupă cu recrutarea spun că tendința de demisie a angajaților tineri și dificultățile lor de a atrage noi angajați cu competențele potrivite înseamnă că nu pot acoperi deficitul de competențe.
Pandemia și instabilitatea economică ulterioară au dus la niveluri record de inflație în mare parte din Europa, generând și fenomenul demisiilor de la locul de muncă ale tinerilor. Raportul 2023 Global State of Upskilling and Reskilling, realizat de platforma de învățare 360Learning, arată că pierderea generației mai în vârstă care se pensionează a fost cea mai gravă problemă cu forța de muncă pentru o treime dintre companii, pentru că devine din ce în ce mai greu să fie găsiți noi angajați.
Specialiștii în HR propun pentru remedierea acestei situații o cultură a învățării continue care să le fie oferită tinerilor de către angajați, astfel încât aceștia din urmă să-și poată îmbunătăți competențele și să aibă permanent noi oportunități. În România, în schimb, atractivitatea o reprezintă salariul cât mai mare, peste 1.000 de euro net, greu de obținut pe o piață a forței de muncă unde un profesor sau un medic debutant câștigă mai puțin de 800 de euro pe lună, în sistemul bugetar.
Îmbătrânirea populației și migrația forței de muncă
Problemele pieței forței de muncă au fost dezbătute, ieri, în cadrul unui eveniment organizat de BusinessMark - conferința „ReSource by OLX Locuri de Muncă”, ce a avut loc la București. În cadrul conferinței au fost dezbătute rezultatele studiului „OLX Job Index” - o amplă analiză asupra climatului socio-economic actual și a impactului noilor fenomene asupra pieței muncii făcută de platforma OLX România. Este cea de-a 8-a ediție a raportului „OLX - Indexul locurilor de muncă”, pentru analiza dinamicii pieței muncii din ultimul an, pe baza datelor din platforma de anunțuri de angajare. Raportul este realizat cu ajutorul informațiilor extrase din baza de date a OLX, din secțiunea „Locuri de muncă”, în care angajatorii din România au publicat peste 570.000 de oferte de angajare în ultimul an, dar și din interviurile calitative cu angajatorii, cu experții și cu candidații de pe platformă care au răspuns întrebărilor OLX.
Anul acesta, OLX a dedicat o secțiune specială unor fenomene de pe piața muncii care abordează subiecte precum discriminarea la recrutarea persoanelor de peste 45 de ani, impactul îmbătrânirii populației pe piața muncii și soluțiile pentru acoperirea deficitului de meseriași prin investițiile în învățământul care pune accent pe zona practică.
Acest fenomen coexistă cu cel al scăderii numărului de tineri pe piața muncii, în mod paradoxal, iar una dintre explicații ar putea fi nevoia angajatorilor de a atrage tineri, astfel încât să-și asigure angajări pe termen lung. Situația s-ar putea schimba, însă, în scurt timp, având în vedere scăderea continuă a numărului de tineri care vor să lucreze.
Se adaugă îmbătrânirea demografică, un fenomen care a devenit o preocupare constantă a creatorilor de politici publice la nivel european în ultimele decenii, va conduce, în viitor, la transformări semnificative și pe piața muncii. În același context, România se confruntă și cu migrația forței de muncă spre țările care au un nivel de salarizare mai ridicat, iar tinerii sunt pe primul loc și în ceea ce privește migrația. Dacă totuși vor să muncească, aleg un job bine plătit din străinătate, nu unul prost plătit în România.
250.000 de români pleacă din țară anual
Aproape 250.000 de români au plecat și în 2022 în străinătate, majoritatea având vârsta de muncă. Anul 2022 a adus o premieră a ultimilor decenii: numărul de imigranți l-a depășit pe cel al emigranților.
În același timp, peste 200.000 de cetățeni străini, care provin atât din state UE, cât și din state non-UE, aveau drept de ședere valabil în România la finalul anului trecut, potrivit datelor publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări. Dintre aceștia, peste două treimi (69%), respectiv peste 138.000 de persoane, provin din state non-UE – arată analiștii care au realizat studiul OLX. Acești muncitori, însă, nu vin în România pentru a se stabili aici, ci vor migra în continuare, astfel încât sistemul de pensii de stat nu se știe cum va mai funcționa, în următorii 20 de ani.
Muncitorii străini vin, dar nu rămân
Guvernul României a mărit, progresiv, cota maximă anuală de cetățeni străini nou-admiși pe piața muncii din România, ca urmare a cererilor venite din partea angajatorilor. Dacă în 2015 contingentul de străini din state non-UE care puteau să lucreze în România era de doar 5.500 de persoane, în 2022, 2023 și 2024 pragul maxim a ajuns la 100.000 de persoane. Emigrarea este unul dintre principalii factori, alături de scăderea drastică a natalității, care conduce la scăderea populației țării, mai arată studiul OLX.
Analiștii au luat în calcul un număr estimat între 4 și 6 milioane de români care muncesc în străinătate, în lipsa unor statistici exacte. Cele mai mari comunități de români din diaspora sunt în Italia, Germania, Spania și Marea Britanie. „În platforma OLX - Locuri de muncă, numărul de anunțuri de locuri de muncă disponibile pentru categoria „munca în străinătate” a fost de circa 14.000 în 2023, în scădere cu 25% față de anul 2022, arată datele OLX. Interesul candidaților este în continuare ridicat pentru aceste oferte de locuri de muncă: aproape 365.000 de candidați au aplicat la joburile disponibile în străinătate și anunțate pe platforma OLX în 2023, în creștere cu 8% față de anul anterior”, mai arată studiul platformei.
Angajatorii și recrutorii trebuie să fie creativi
„Valorile și preferințele angajaților diferă în funcție de generația din care aceștia fac parte: dacă un angajat din generația X își dorește autonomie la locul de muncă și un plan clar de dezvoltare a carierei, un angajat din generația Z este atras de posibilitatea de a face voluntariat și de eficientizarea muncii cu ajutorul tehnologiei. În acest context, rolul oamenilor de HR și al celor din business este să găsească metode prin care, cu rolurile scoase la concurs, să mulțumească toate cele 4 generații de angajați din câmpul muncii”, a explicat, în cadrul studiului realizat de OLX, Gyöngyi Hunyadi, Human Resources Manager în cadrul companiei de producție în domeniul automotive VCST Automotive Production Alba.
Studiul OLX arată că angajații din tehnologia informațiilor sunt cel mai bine plătiți salariați din economie, cu un salariu mediu de peste 11.000 de lei net în octombrie 2023, iar la polul opus se află angajații din sectorul hotelurilor și al restaurantelor, care au avut un câștig salarial mediu de circa 2.600 de lei net în octombrie 2023.
Pentru anul 2024, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un nivel al salariului mediu la nivel național de 4.733 de lei net pe lună. Salariul minim din România se află pe locul 4 în topul statelor Uniunii Europene cu cele mai mici salarii minime brute.