Septembrie 2020 a fost luna în care topul salariilor a suferit câteva schimbări paradoxale. Pe fondul pandemiei, sectorul IT este în plin avânt, în schimb profiturile din sectorul de prelucrare a țițeiului și vânzările de carburanți scad, și totuși informaticienii au fost surclasați de angajații din rafinării. Altă surpriză: decalajul dintre cel mai mare și cel mai mic salariu a scăzut în septembrie față de lunile de început ale crizei coronavirus, arată statisticile oficiale analizate de Jurnalul.
Vânzările de carburanți au scăzut cu 9,4% în primele 9 luni și cu peste 4% în septembrie, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Totodată, în trimestrul III 2020 Petrom a înregistrat una dintre cele mai scăzute marje de rafinare - indicator al profitabilității - din istoria sa, respectiv 0,8 dolari pe baril, față de peste 4 dolari în perioadele anterioare. De altfel, în toată Europa sectorul țițeiului este într-un declin abrupt, pe fondul reducerii drastice a consumului în transporturi, provocată de pandemie. La nivelul angajaților din acest domeniu, lucrurile stau însă mult mai bine: salariile au crescut continuu, iar în urma avansului de peste 18% din septembrie față de august 2020 au ajuns pe primul loc în topul general - o premieră istorică. Cu un salariu net de 7.879 de lei, petroliștii i-au detronat pe programatori (7.750), iar pe locul al treilea se regăsește extracția de petrol și gaze (7.451 de lei) și pe locul 5 a urcat sectorul de servicii anexe extracției (5.788 de lei).
Până în această toamnă, topul salariilor arăta cu totul altfel, fiind dominat de IT, industria tutunului, intermedierile financiare și - înaintea crizei coronavirus - transporturile aeriene.
Maximumul, de 4,5 ori cât minimumul
Cel mai mare salariu mediu pe ramură din septembrie (7.879 de lei, în rafinării) a fost de 4,5 ori cât cel mai mic (1.753 de lei, în hoteluri-restaurante). Pentru comparație, în martie 2020 - prima lună de pandemie - cel mai mare salariu (8.289 de lei, în intermedierile financiare) a fost de 5,1 ori cât cel mai mic (1.605 lei, tot în turism), lucru care arată că pandemia a avut ca efect - contrar așteptărilor - o ușoară atenuare a discrepanțelor salariale.
Românii, putere minimă de cumpărare
România se clasează pe locul 32 în Europa la puterea de cumpărare, cu un nivel de 5.881 de euro/locuitor în 2019, sau 39,9% din media continentală, relevă un studiu al companiei de cercetare GfK. Cehia ocupă locul 24, cu 9.959 euro/locuitor, iar Polonia și Ungaria se află pe pozițiile 29 și 30, cu 7.589, respectiv 7.416 euro. Cele mai bogate state europene sunt Liechtenstein (67.550 de euro/locuitor), Elveția (42.067 de euro) și Luxemburg (35.096 de euro).
Municipiul București conduce detașat clasamentul județelor României, cu 10.452 de euro, fiind urmat de Timiș (7.564 de euro) și Cluj (7.457 de euro). Vasluiul - cel mai sărac județ din țară - are o putere de cumpărare de trei ori mai mică față de cea din Capitală. (Valentin Gros
Angajații de la stat au ieșit din clasamentul primelor 10 salarii, veniturile lor scăzând cu 0,6% în septembrie față de august 2020.
Profiturile rafinăriilor sunt mici, dar încă pozitive, astfel că își pot plăti angajații cu salarii de top