Jurnalul.ro Special Anchete România se pregătește de ecologism extrem: mașina personală, folosită cel mult 6.500 km/an. Viitorul ne întoarce în „Epoca de Aur”, ba chiar își propune să o depășească

România se pregătește de ecologism extrem: mașina personală, folosită cel mult 6.500 km/an. Viitorul ne întoarce în „Epoca de Aur”, ba chiar își propune să o depășească

de Ion Alexandru    |   

„România Neutră - 2050” este strategia asumată, oficial, prin act normativ aprobat de către Guvernul României în legătură cu emisiile de gaze cu efect de seră. Iar domeniul transporturilor va fi cel mai afectat. Oamenii care folosesc mașina personală sunt, practic, puși la zid în documentele Executivului, fiind făcuți responsabili de faptul că poluează orașele mai mult decât în anul 1990.

Guvernanții au declarat război mașinilor personale, de transport persoane sau de transport marfă care utilizează drept combustibil benzina, motorina, GPL sau chiar vehiculelor hibrid, pe care și-au propus să le scoată complet din circulație până în 2050. Ambiția este ca, la termenul final, reducerea de emisii CO2 din transporturi să fie de 82%, față de anul 1990. Pe lângă eliminarea mașinilor pe combustibili fosili, se mai propun „rații” anuale de deplasare. O mașină ar putea să parcurgă 6.500 de kilometri pe an, un autovehicul destinat transportului de persoane doar 64.500 de kilometri pe an, iar un autovehicul destinat transportului de mărfuri doar 8,900 de kilometri pe an. Aceste idei reprezintă decizii deja aprobate de Executiv, printr-o hotărâre de guvern publicată în Monitorul Oficial și care se află în vigoare din data de 7 decembrie 2023.

Cabinetul Ciolacu a aprobat, prin Hotărârea de Guvern nr. 1215 din 29 noiembrie 2023, Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, propunându-și ca, din acest punct de vedere, România să devină „Neutră”, până în anul 2050. Această strategie și hotărârea de aprobare a ei a intrat în vigoare odată cu publicarea celor două acte administrative în Monitorul Oficial al României, în data de 7 decembrie 2023.

Conform sursei citate, la data intrării în vigoare a acestei hotărâri de guvern, partea a II-a, denumită „reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea capacității naturale de absorbție a CO2 din atmosferă cuprinse în Strategia Națională privind Schimbările Climatice și creșterea bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020”, se abrogă.

Conform scenariului „România Neutră”, prevăzut în cuprinsul Strategiei pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Guvernul de la București își asumă ca teritoriul național să devină neutru, angajându-se la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu… 99% până în anul 2050, comparativ cu nivelul din anul 1990. În documentul citat, se arată că „România a început deja procesul de decarbonizare privind reducerea emisiilor cu 62% în anul 2019, față de nivelul anului 1990”, însă, „cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050”. Ca atare, susține acelați document, „este necesară, mai întâi, atingerea jalonului din 2030 de 78% reducere a emisiilor față de nivelul din 1990”.

 

Toate sectoarele societății vor fi afectate

 

Strategia adoptată nu omite niciun sector al economiei și vizează toate aspectele societății. Spre exemplu, cu privire la sectorul energetic, Executivul susține că „decarbonizarea sectorului energetic a început deja. În 2019, 69% din obiectivul de reducere a emisiilor până în anul 2050 a gist deja atins. Până în 2035, 98% din obiectiv va fi fost atins”.

Se prezintă un tabel, estimat în tone per kilometru, în care se arată că, în 1990, emisiile erau de 101,554 kt, în 2005 au ajuns la 57,358 kt, iar în 2019 au ajuns la 31,343 kt. Se propune ca, până în 2025, să se ajungă la 168,966 kt de CO2, până în 2030 la 12,841 kt de CO2, până în 2035 la 11,112 kt de CO2, până în 2040 la 2,062 kt de CO2, până în 2045 la 1,285 kt de CO2 și, din 2050, România să aibă emisii de CO2 în sistemul energetic de 1,122 kt.

Mai departe, potrivit acestei strategii, emisiile din sectorul clădirilor, până în anul 2019, cu 9 procente față de anul 1990, însă se preconizează că acestea vor continua să crească până în anul 2025. Dar, “ulterior, emisiile vor începe să scadă, în 2050 urmând să fie cu 78% mai mici față de anul 1990”.

În ceea ce privește sectorul industrial, emisiile nete au scăzut cu 73% în perioada 1990 – 2019, iar obiectivul final este reducerea cu 89% în anul 2050 față de nivelul din anul 1990. În ceea ce privește sectorul Agricultură, obiectivul propus pentru anul 2050 vizează reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 47% față de nivelul anului 1990. În condițiile în care, până în anul 2019, s-a realizat o scădere a emisiilor nete cu 43% față de nivelul anului 1990.

 

Transporturile le stau cel mai mult în „gât” autorităților

 

Cel mai afectat domeniu, prevăzut în această strategie, este, însă cel al transporturilor, iar, aici, sunt vizați, în principal, proprietarii de mașini personale, dar nu sunt ocolite nici transporturile de persoane sau transporturile de marfă.

Guvernul susține că, în perioada 1990-2019, emisiile de gaze cu efect de seră din sistemul transporturilor au crescut cu 41 la sută față de anul 1990, iar „ținta finală este de a reduce emisiile sectoriale cu 82% în anul 2050, față de nivelul anului 1990”. În prima fază, „va fi necesară oprirea tendinței de creștere a emisiilor sectoriale, comparativ cu valoarea din 1900, iar această bornă va fi realizată până în 2035”.

Documentul prezintă o statistică a emisiilor de CO2 din transporturi, exprimate în tone pe kilometru. Astfel, în 1990, emisiile era de 12,451 kt de CO2. În 2005, au ajuns la 12,598 kt de CO2, iar în 2019 au ajuns la 18.937 kt de CO2. Strategia citată își propună ca, în 2025, emisiile din transporturi să ajungă la 17.612 kt de CO2, până în 2030 la 17,516 kt de CO2, până în 2035 la 13,897 kt de CO2, după care în 2040 la 9,054 jt de CO2, în 2045 la 4,933 kt de CO2 și în 2050 la 2,251 kt de CO2.

 

Război total declarat benzinei și motorinei. Se impun „rații” anuale de kilometri parcurși

 

Dincolo de aceste cifre seci, care, pentru mulți, nu reprezintă o imagine clară a ceea ce pregătesc autoritățile, Strategia prezintă și alte detalii menite să ridice problema dacă, în viitorul apropiat, ne vom mai putea exercita dreptul constituțional la proprietate privată și la libertatea mișcării, mai ales când această mișcare este individuală.

Până în 2050, se propune un grad de ocupare și de încărcare de 1,98 de persoane pe un autoturism, de 9,36 de persoane pe un vehicul de transport persoane și de 3,2 – 7.3 tone per autovehicul de transport marfă. Iar, din acest punct, lucrurile devin halucinante. Se propune ca, din 2050, numărul anual de kilometri pe care să-l parcurgă un autoturism să fie de maximum 6.500. De asemenea, numărul maxim de kilometri pe care să-l parcurgă anual un autovehicul destinat transportului de pasageri să fie de 64.500. Iar numărul maxim de kilometri parcurți anual de un autovehicul destinat transportului de marfă să fie de 8.900.

 

Cote de piață

 

Lucrurile nu se opresc aici. Cota de piață pentru autoturisme personale, în funcție de combustibilul utilizat, pentru anul 2050, urmează să fie de 2 la sută pentru mașinile pe benzină, de 0% pentru mașinile hibrid, de 13% pentru mașinile hibrid plug-in, de 65% pentru mașinile electrice, de 0% pentru mașinile diesel, de 20% pentru mașinile alimentate cu hidrogen și de 0% pentru mașinile alimentate cu GPL. Practic, se interzic mașinile diesel, hibride, cu GPL, iar cele pe benzină aproape că ar dispărea și ele. Cel puțin, asta își asumă Executivul de la București, prin HG.

În ceea ce privește țintele pentru anul 2050 cu privire la cifra de piață a autovehiculelor de transport pasageri după tipul de combustibil utilizat, lucrurile arată și mai crâncen: 0% pentru autovehiculele hibrid, 75% pentru autovehiculele electrice, 0% pentru autovehiculele diesel, 25% pentru autovehiculele cu hidrogen și 0% pentru autovehiculele alimentate cu benzină, GPL sau GNC.

Nu în ultimul rând, conform aceleiași strategii, cota de piață a autovehiculelor destinate transportului de marfă, după tipul de combustibil utilizat, pentru anul 2050 ar trebui să fie astfel: 0% diesel, 0% benzină, 3% hibrid, 62% electrice și 35% cu hidrogen.

 

Documentul dă vina pe români, pentru că preferă autoturismul personal

 

Cei care au redactat strategia citată și care au ajuns la aceste cifre greu de comentat susțin că „sectorul transporturilor este foarte complex, iar, în scenariul România Neutră, sunt necesare măsuri drastice ce includ creșterea masivă a ponderii mașinilor electrice și pe hidrogen în 2050 și retragerea din circulație mai rapidă a autovehiculelor vechi, măsuri care conduc la reducerea cu 82% a emisiilor în perioada 2019 – 2050”. Se mai arată că „cea mai mare pondere (aproximativ 96% în 2018) a emisiilor din sectorul transporturi provine din transportul rutier. (…) Transportul urban este o sursă majoră de emisii. Această realitate este constituită în principal din faptul că deplasările individuale cu autoturismul personal reprezintă o parte majoră a mișcărilor generale de transport din orașele românești, peste 76% din populația țării rezidând în zonele urbane”.

Conform strategiei, „un factor important pentru creșterea accelerată a emisiilor de gaze cu efect de seră o constituie creșterea susținută a numărului de autoturisme înmatriculate. Deși România se află încă sub media UE, numărul de vehicule la mia de locuitori a crescut constant în ultimii 20 de ani, ajungând la 261 de autoturisme la 1.000 de locuitori. În plus, vehiculele care circulă în orașe sunt vechi și neeficiente din punct de vedere al consumului de carburant. În 2017, România a importat 520.000 de vehicule second-hand, care nu respectă cele mai exigente reglementări de mediu de la nivelul UE”. 

 

 

Comisarul european Adina Vălean: Mașina este expresia libertății individuale

 

În acest context, la sfârșitul săptămânii trecute, comisarul european pe Transporturi, Adina Vălean, a precizat, într-un interviu, că „povestea cu mașinile electrice este foarte complicată. În momentul de față, ponderea lor în piața europeană  este de 1%, per ansamblu. În state cum este țara noastră, mult mai mică. (…) Europa a hotărât că avem nevoie să reducem emisiile în parcurile de mașini europene, cu anul 2035 ca termen, ca de atunci încolo să se pună pe piață numai mașini electrice”.

„Transporturile sunt vitale pentru Uniunea Europeană, în care asigurăm mobilitate pentru 440 de milioane de locuitori. În medie, 13,2% din bugetul fiecărei gospodării este alocat pentru bunuri şi servicii de transport. Aproximativ 5% din PIB-ul Uniunii Europene provine din această industrie. Transportul este esenţial pentru mai bine de un milion de întreprinderi şi mai mult de 10 milioane de oameni îşi câştigă existenţa în această industrie. Sectorul transporturilor terestre sau rutiere, mai precis, reprezintă cea mai mare parte din contribuţia de 6,5% la PIB-ul României, provenit din sectorul serviciilor de transport. (…) Sectorul auto este, la rândul lui, unul dintre principalele motoare ale economiei naţionale. 14% din bunurile exportate anul trecut au fost vehicule, iar aproximativ 10% din totalul serviciilor exportate au fost servicii de transport”, a adăugat comisarul european.

Adina Vălean subliniază că „Pentru fiecare dintre noi, maşina reprezintă un bun ce depăşeşte graniţele clasice ale produselor pe care le utilizăm zilnic. Maşina este expresia libertăţii de mişcare individuală. De aceea, cred că tranziţia către noile vehicule electrice trebuie să fie conjugată cu dezvoltarea unui ecosistem industrial care să asigure accesul tuturor la produse competitive şi mai ieftine decât cele care există acum”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: transport rutier emisii co2
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri