După ce România a fost condamnată la plata către Pfizer a unei despăgubiri de 600 de milioane de euro, pentru că nu a cumpărat întreaga cantitate de doze de vaccin anti-COVID-19 antamată și comandată de Guvernul Cîțu, situație care a condus la poprirea conturilor Romatsa, doi dintre protagoniștii afacerii aruncă vina unul pe celălalt. Ex-ministrul Sănătății Vlad Voiculescu se află într-o campanie agresivă de „spălare” a imaginii și susține că responsabilii pentru comandarea unei cantități uriașe de doze, peste necesarul real de vaccinare, sunt premierul de la acel moment, Florin Cîțu, și președintele de la acel moment al Comitetului de Vaccinare, colonelul Valeriu Gheorghiță. Cîțu reacționează și spune că cei care au făcut propunerile, au stabilit necesarul dozelor și au luat decizia achiziției au fost cei de la Ministerul Sănătății, el doar avizând, în calitate de șef al Executivului, analizarea situației. Această pasare a responsabilității nu este altceva decât un joc de imagine, în condițiile în care, pe rolul DNA, există un dosar de urmărire penală, unde atât Florin Cîțu, cât și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și fostul secretar de stat Andrei Baciu au calitatea de suspecți. Primul este acuzat că a aprobat, iar ceilalți trei că au înaintat memorandumuri cu privire la achiziția unor doze suplimentare de vaccin, procurorii reținând că, prin aceste fapte, s-a produs statului român un prejudiciu de peste un miliard de euro. Odată ce Guvernul României va începe să plătească datoria de 600 de milioane de euro către Pfizer, acest prejudiciu devine cert, din punct de vedere juridic, el trebuind să fie recuperat. Iar acest lucru ar putea fi, procedural, dispus abia după o condamnare definitivă în dosarul penal. Statul, prin Ministerul Finanțelor, are la dispoziție și calea legală a unei acțiuni în regres în materie civilă, putându-se îndrepta, imediat ce face prima plată către Pfizer, împotriva celor care au propus, înaintat memorandumuri și aprobat această controversată achiziție. Însă și această procedură va fi una de durată, în justiție. Iar recuperarea efectivă a acestor sume este, practic, imposibilă.
Fostul premier Florin Cîțu se apără cu privire la acuzațiile că ar fi principalul responsabil al prejudiciului uriaș din dosarul vaccinurilor. Într-o postare pe contul său de socializare, acesta arată că, în calitatea de prim-ministru, nu a fost implicat direct în procedurile de achiziție a dozelor de vaccin și nici în negocierile de la Comisia Europeană, ci „doar informat”, negând că a avut vreo legătură cu procedurile de achiziții desfășurate în cadrul Ministerului Sănătății sau în cadrul altui minister.
„În relația cu Comisia Europeană, Ministerul Sănătății era reprezentat de către o anumită persoană, căreia, în această calitate, i-a fost transmis contractul. La acest nivel trebuia luată decizia în termen de 5 zile. Contractul nu a fost niciodată trimis către subsemnatul. Două Memorandumuri susținute, semnate și inițiate, fără implicarea subsemnatului, de către ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și ministrul Finanțelor Publice Alexandru Nazare au fost prezentate în ședința de Guvern la o lună după ce Ministerul Sănătății a fost de acord cu încheierea contractului, iar subsemnatul a acceptat ca aceste memorandumuri să fie prezentate în ședința de Guvern, pentru că mi-am dorit ca toți membrii Guvernului să aibă informațiile cu privire la achizițiile de doze de vaccin la zi. Aceste informații erau cuprinse în nota de informare CNCAV, precum și în memorandum și vizau etapele contractuale, respectiv: CNCAV prezenta nota de informare prin care cerea acordul să participe la negocieri, după aceea contractul era trimis la Ministerul Sănătății reprezentat de o anumită persoană, iar Ministerul Sănătății, fără a obține un alt acord, decidea dacă răspunde în termen de 5 zile sau nu. Ulterior, urma să se semneze ordinul de comandă, iar abia la acel moment Statul Român era angajat legal”, scrie fostul premier.
Vlad Voiculescu pozează în victima împrejurărilor
Reacția lui Cîțu vine după ce fostul ministru USR al Sănătății Vlad Voiculescu a scris, tot pe Facebook, referindu-se la un articol publicat de „G4media”, că „pe 11 ianuarie 2021, domnii Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu transmiteau către premierul Cîțu Nota referitoare la achiziția suplimentară de vaccinuri împotriva COVID-19. În Notă, cei doi - în calitate de președinte și respectiv vicepreședinte al CNCAV - solicită premierului «analizați oportunitatea achiziției» de vaccinuri COVID-19. Domnul Cîțu, premierul, aprobă acele note, le semnează, iar Secretariatul General al Guvernului transmite această aprobare către CNCAV, care implementează decizia - printr-un angajat MApN (subordonatul lor, consilier științific în cadrul CNCAV și consilier onorific al domnului Baciu și subordonat al domnului Gheorghiță în CNCAV). Acesta a fost lanțul de decizie. Așa s-a născut obligația României de a cumpăra acele vaccinuri”.
Voiculescu susține că „ministrul Sănătății a fost complet exclus din circuitul informațional și din cel de decizie. Când acele contracte semnate - cu obligații clare - trebuiau deja implementate și vaccinurile trebuiau să sosească pe baza unei fișe de comandă, au venit la mine să semnez. Am refuzat atunci să semnez ceva despre care nu fusesem nici măcar informat și am dus lucrurile în ședința de guvern, prin memorandumuri, așa cum se face. Așa a aflat Guvernul României ce decisese Cîțu. La mijlocul lui martie, când decizia fusese luată de Cîțu cu două luni înainte și devenise obligație certă a României cu o lună înainte”.
DNA le-a dat dreptate amândurora, punându-i sub acuzare penală
Răfuiala dintre cei doi foști colegi de guvernare, implicați la „vârf” în această afacere controversată are loc în condițiile în care ambii au calitatea de suspecți, împotriva lor fiind începută urmărirea penală de către DNA pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
Reamintim că, la 23 noiembrie 2023, șeful de atunci al DNA a transmis procurorului general al României un referat, în vedere sesizării Președinției și a Senatului pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față de Florin Cîțu, fost prim-ministru, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, foști miniștri ai Sănătății.
În referat se preciza că la data de 17 iunie 2020 Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19, prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisie a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
Procurorii atrăgeau atenția asupra faptului că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
Conform DNA „sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane. Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”.
Patru suspecți oficial. Trei au propus, al patrulea a aprobat
La data de 6 decembrie 2023, procurorii l-au pus sub acuzare pe Florin Cîțu, pentru săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave. Acesta este acuzat că, în datele de 19 aprilie 2021, respectiv 13 mai 2021, în calitate de prim-ministru, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi aprobat două memorandumuri emise de Ministerul Sănătății, în baza cărora s-ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna) și că „prin demersurile sale, suspectul Cîțu Florin Vasile ar fi facilitat conducerii Ministerului Sănătății să tranzacționeze și să ordonanțeze la plată achiziția în plus a unui număr de 43.359.892 doze vaccin în valoare de 825.636.678 euro fără TVA”.
Două zile mai târziu, DNA l-a pus sub acuzare pe Vlad Voiculescu, ex-ministru al Sănătății, pentru două fapte de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, pentru că, în datele de 10 și 18 martie 2021, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 14.445.798 doze de vaccin (Pfizer și Moderna). De asemenea, Voiculescu ar mai fi întocmit un memorandum aprobat la data de 19 aprilie 2021 de către ex-premierul Cîțu, care ar fi avut ca urmare tranzacționarea și ordonanțarea la plată a achiziției, în plus, a unei cantității de 4.260.269 de doze de vaccin Pfizer. Procurorii arată că memorandumul a fost susținut spre aprobare în ședința Guvernului de către unul dintre secretarii de stat, ce avea la momentul respectiv atribuții delegate de ministru al Sănătății. Este vorba despre Romică Andrei Baciu, în prezent deputat PNL, care, la rândul său, a fost pus sub acuzare de DNA, la data de 11 decembrie 2023, pentru abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, în același dosar.
Nu în ultimul rând, la data de 9 decembrie 2023, DNA a mai pus-o sub acuzare și pe Ioana Mihăilă, succesoarea lui Vlad Voiculescu la conducerea Ministerului Sănătății, tot pentru abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave. Fapta acesteia constă în aceea că a inițiat un memorandum aprobat la data de 13 mai 2021 de către Florin Cîțu, care ar fi avut ca urmare tranzacționarea și ordonanțarea la plată a achiziției, în plus, a unei cantității de 34.099.623 de doze de vaccin Pfizer.
Document devastator al ministrului de Finanțe, în 2021. Nu avem bani pentru asemenea achiziții
Referatul DNA prin care s-a solicitat, în 2023, ridicarea imunității fostului premier Florin Cîțu și a ex-miniștrilor URS ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă devoalează modul în care ministrul Finanțelor de la acel moment, dar și din prezent, Alexandru Nazare s-a opus acestei operațiuni, refuzând să avizeze memorandumurile aprobate de Guvern și atrăgând atenția că se făceau cheltuieli bugetare mamut, nejustificate.
Ministerul Finanțelor a sesizat, printr-un document oficial, achiziția unui număr mult mai mare de doze de vaccin decât ar fi fost necesar. Mai mult, a arătat că soldul Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului era, atunci, de 537.959.000 de lei, sumă insuficientă pentru a acoperi solicitarea din memorandum. Ministerul Finanțelor arăta, de asemenea, că nu poate avea calitatea de coinițiator, dat fiind faptul că, potrivit HG 34/2009, instituția nu are atribuții în domeniul sănătății. „După cum reiese din datele prezentate, au fost contractate sau urmează să fie contractate, conform prezentului memorandum, un număr de 53.188.626 de doze de vaccinuri pentru o țintă de 10,7 milioane de persoane eligibile pentru a fi vaccinate. Acest total este de 2,5 ori mai mare decât numărul pentru vaccinarea cu două doze a întregii populații”, semnala Ministerul Finanțelor.
Printr-o altă adresă, din 2 aprilie 2021, Ministerul Finanțelor, prin Alexandru Nazare, a solicitat Ministerului Sănătății să transmită fundamentarea detaliată a cheltuielilor pe care le estima cu Programul național de vaccinare, precum și sumele și termenele de plată aferente acestor doze. Iar în cadrul ședinței de Guvern din 18 martie 2021, în care s-a dezbătut memorandumul privind aprobarea celui de-al doilea contract cu Moderna, în valoare de 151,5 milioane de euro, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a atras atenția asupra numărului mare de vaccinuri care urmau să fie achiziționate. La fel s-a întâmplat și cu memorandumul semnat de Ioana Mihăilă.
Repararea daunelor: Acțiunea în regres sau constituirea Statului ca parte civilă în dosar
Rezultatul acestor acțiuni din 2021 este critic. România trebuie să despăgubească firma Pfizer cu 600 de milioane de euro, iar asta rapid, deoarece creditorul a poprit conturile Romatsa. Însă, așa cum arată DNA, prejudiciul total s-ar ridica la peste un miliard de euro, fără TVA. Victima, statul român, are, teoretic, posibilitatea să recupereze aceste prejudicii, îndreptându-se împotriva persoanelor responsabile de cauzarea lui. Practic, lucrurile sunt mai mult decât complicate.
Dauna certă, în acest moment, este suma de 600 de milioane de euro pierdută de România în procesul cu Pfizer. Conform articolului 1284 din Codul Civil, cu privire la dreptul la regres, „cel care răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu excepţia cazului în care acesta din urmă nu este răspunzător pentru prejudiciul cauzat”. Același articol statuează că atunci „când cel care răspunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul Finanţelor Publice se va întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară, împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, în măsura în care acesta din urmă este răspunzător, potrivit legii speciale, pentru producerea acelui prejudiciu”.
Pentru aceasta, statul trebuie să cheme în judecată, într-un proces civil, persoanele pe care le găsește responsabile de crearea acestei situații. Numai că, dacă identifică aceiași responsabili cercetați de DNA, este posibil ca litigiul să poate fi stins abia după finalizarea procesului penal. Mai exact, DNA ar trebui să finalizeze ancheta demarată în 2023, să înainteze rechizitoriul instanței de judecată și, în caz de condamnare, statul român, care ar trebui, în prealabil, să se constituie parte civilă în procesul penal, să solicite instanței recuperarea de la inculpați a prejudiciului.
Dacă este vizat prejudiciul de peste un miliard de euro fără TVA, reținut de procurori, atunci statul român trebuie să depună o cerere expresă prin care să solicite repararea daunelor, prin indicarea naturii și întinderii acestora, precum și a persoanelor responsabile. Această cerere poate fi formulată cel târziu la începutul cercetării judecătorești, înaintea citirii actului de sesizare a instanței.
În acest caz, Parchetul sau instanța de judecată pot institui măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaților. Însă, având în vedere valoarea prejudiciilor reținute, este greu de crezut că această pagubă va putea fi reparată vreodată.