Unul dintre acestea relevă că unul din opt oameni care se îmbolnăvesc ajunge să aibă cel puțin un simptom de COVID lung, iar un alt studiu arată că unele simptome, cum sunt lipsa mirosului sau a gustului, pot persista chiar și la doi ani după recuperarea dintr-un episod acut de COVID-19. În ceea ce privește copiii care au fost infectați cu noul coronavirus, cercetătorii au descoperit că aceștia au avut o rată de două ori mai mare de afecțiuni cardiace.
Experții în domeniul Sănătății estimează că boala long-Covid afectează milioane de oameni la nivel global și că efectele acestei afecțiuni sunt subapreciate.
Cel mai recent studiu pe această temă – și cel mai bun, până în prezent, după cum este considerat de unii specialiști – analizează starea de sănătate a peste 76.000 de adulți din Olanda, începând de la debutul pandemiei (martie 2020) și până în luna august 2021. Practic, fiecare dintre participanții la cercetare a completat, de 24 de ori, un chestionar online referitor la 23 de simptome fizice care au fost asociate cu long-Covid. În perioada respectivă, 4.231 dintre participanți (circa 5,5%) au fost infectați cu SARS-CoV-2.
Cum a fost stabilită incidența reală
Datele publicate la finalul săptămânii trecute în jurnalul ştiinţific The Lancet arată că 21% dintre participanții la studiu au prezentat unul sau mai multe simptome dintre cele 23 monitorizate de echipa de cercetători. Însă, aproape 9% dintre cei care au declarat că au avut câteva simptome de pe „lista” de long-Covid au fost din grupul celor neinfectați.
Pentru a stabili incidența reală a simptomelor cauzate de Covid lung, oamenii de știință au comparat, pentru prima dată, manifestările celor care au avut boala în perioada anterioară diagnosticării cu COVID-19, precum și cu datele persoanelor care nu au fost vreodată infectate cu SARS-CoV-2.
Concluzia a fost că una din opt persoane infectate cu noul coronavirus (12,7%) suferă de simptome caracteristice pe termen lung, strict legate de trecerea prin boală, iar acestea persistă 3-5 luni după recuperarea dintr-un episod acut de COVID-19.
Aceste simptome includ: dureri abdominale, dificultăţi şi dureri la respiraţie, dureri musculare, ageuzie (pierderea gustului) sau anosmie (pierderea mirosului), furnicături, nod în gât, senzație de cald și apoi de frig, greutate la nivelul braţelor sau a picioarelor şi oboseală generalizată.
Unii nu și-au recuperat mirosul sau gustul, alții au rămas cu oboseala
Într-un alt studiu, publicat recent în JAMA Otolaryngology-Head & Neck Surgery, cercetătorii din Italia și Marea Britanie au evaluat simptomele a 168 de adulți (care au fost diagnosticați cu COVID-19 în luna martie 2020) la 4 și 8 săptămâni, la 6 luni și la 2 ani. Oamenii de știință au constatat că 47 de pacienți (28%) au raportat cel puțin un simptom persistent la 2 ani de la infectare.
Dintre cei 168 de pacienți monitorizați, 64,3% au raportat modificări ale gustului sau mirosului la momentul inițial, la fel ca și la 4 săptămâni. După 8 săptămâni 17,3% dintre pacienți încă prezentau ageuzie sau anosmie, la 6 luni - 16,1%, iar după 2 ani 8,3% dintre ei încă nu își recuperaseră aceste simțuri.
Cele mai frecvente simptome care nu au avut legătură cu gustul sau mirosul au fost: oboseala (18,5%) și dificultățile de respirație (10,7%).
Autorii studiului au precizat, însă, că rezultatele cercetării trebuie interpretate cu prudență din cauza limitărilor acesteia, fiind vorba de un număr mic de pacienți monitorizați. Totodată, rezultatele se aplică pacienților infectați în perioada anterioară variantei Omicron, despre care se cunoaște că afectează mult mai puțin gustul și mirosul.
Dovezile actuale susțin ideea că long-COVID este comun și poate persista timp de cel puțin 2 ani, spun specialiștii.
Copiii infectați au de 2 ori mai multe tulburări cardiace
Se cunoaște deja faptul că și copiii, și adolescenții pot fi expuși riscului pentru anumite simptome și afecțiuni post-COVID. Astfel că cercetătorii de la Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au evaluat nouă semne și simptome persistente și 15 afecțiuni considerate a fi legate de COVID-19 la peste 780.000 de copii din SUA infectați anterior, comparativ cu datele a peste 2.340.000 de copii neinfectați, în perioada 1 martie 2020 - 31 ianuarie 2022. Vârsta medie a tuturor participanților a fost de 12 ani, iar monitorizarea acestora a fost cuprinsă între 60 și 365 de zile.
Concluziile raportului dat publicității, la finalul săptămânii trecute, de specialiștii americani arată că după infecția cu COVID-19, copiii au avut rate de două ori mai mari de embolie pulmonară acută, miocardită (inflamația mușchiului cardiac) și cardiomiopatie (inima mărită).
De asemenea, au fost înregistrate rate mai mari pentru evenimente tromboembolice venos (cheaguri de sânge venoase – de 1,87 ori mai frecvente), insuficiență renală acută și nespecificată (1,32), diabet de tip 1 (1,23), tulburări de coagulare și hemoragice (1,18) și ritmuri cardiace anormale (1,16).
Copiii infectați cu vârste între 2 și 4 ani au prezentat cel mai ridicat risc de miocardită și cardiomiopatie, de 2,4 ori mai mare comparativ cu cei care nu au avut COVID-19. Această grupă de vârstă a fost singura cu rate ridicate de astm post-COVID.