Expoziţia on-line este rezultatul parteneriatului Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia cu Muzeul Judeţean Argeş din Piteşti, Muzeul de Artă al Complexului Muzeal «Iulian Antonescu» din Bacău, Muzeul «Vasile Pârvan» din Bârlad, Muzeul de Artă din Braşov, Muzeul Brăilei «Carol I», Muzeul Judeţean Botoşani, Muzeul Municipiului Bucureşti – Pinacoteca Municipiului Bucureşti, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Judeţean Mureş, Complexul Naţional Muzeal «Curtea Domnească» din Târgovişte, Muzeul de Artă al Complexului Muzeal Naţional Neamţ, Muzeul Judeţean de Artă Prahova «Ion Ionescu Quintus», Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă Timişoara, Muzeul de Artă al Institutului de Cercetări Eco–Muzeale «Gavrilă Simion» din Tulcea, Muzeul Judeţean «Ştefan cel Mare» din Vaslui, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, cu colaborarea Societăţii Colecţionarilor de Artă din România, şi va prezenta publicului viziunea artiştilor români din secolul XX asupra Veneţiei şi a lagunei sale, care în cursul veacului trecut au inspirat numeroşi pictori din întreaga lume. Inaugurarea Bienalei Internaţionale de Artă, în 1895, a transformat Veneţia nu doar într-o sursă de inspiraţie pentru artişti, ci şi în cel mai important centru internaţional de promovare a artelor vizuale, într-un pol de iradiere a curentelor artistice şi al influenţei exponenţilor acestora. Artişti reputaţi ca Pierre Auguste Renoir (1841–1919), Claude Monet (1840–1926), John Singer Sargent (1856–1925), Anders Zorn (1860–1920), Paul Signac (1863–1935), Vasili Kandinski (1866–1944), Oskar Kokoschka (1886–1980) şi alţii au surprins în lucrările lor farmecul, frumuseţea şi magnetismul Veneţiei şi ale lagunei veneţiene. La rândul lor, pictorii români au găsit la Veneţia sursa ideală de inspiraţie pentru o peisagistică de o policromie exuberantă de factură impresionistă şi neoimpresionistă. Gheorghe Petraşcu (1872–1949), Constantin Artachino (1870–1954), Jean Alexandru Steriadi (1880–1956), Eustaţiu Stoenescu (1884–1957), Nicolae Dărăscu (1883–1959), Rudolf Schweitzer–Cumpăna (1886–1975), Corneliu Baba (1906–1997) sunt doar câţiva dintre artiştii români care s-au aplecat asupra temelor «veneţiene» în creaţia lor artistică. Alături de aceştia, numeroşi alţi pictori contemporani români – Elena Popea (1879–1941), Vasile Popescu (1894–1944), Ştefan Popescu (1872–1948), Gustav Sámuel Kollár (1879–1970), Marius Bunescu (1881–1971), Eugen Ispir (1909–1974), Octav Angheluţă (1904–1979), Adam Bălţatu (1889–1979), Aurel Bordenache (1902–1987), Dem Iordache (1905–1982), Ioan Sima (1898–1985), Brăduţ Covaliu (1924–1991), Vasile Dobrian (1912–1999), Constantin Piliuţă (1929–2003), Virgil Demetrescu–Duval (1930–2005), etc. – au dedicat oraşului lagunar lucrări definitorii pentru stilul şi calitatea estetică a operei lor. Arhitectura renascentistă, cu palatele somptuoase şi edificiile de cult impunătoare, canalele veneţiene reflectând lumina răsăritului de soare, ambarcaţiunile străbătând apele lagunei, adică poezia peisajului veneţian, au inspirat multe dintre lucrările în plein air ale artiştilor români. La farmecul Veneţiei, ce a atras numeroşi artişti de pretutindeni, oraşul fiind înfăţişat în lucrări realizate de toate şcolile de pictură europene din secolul XX, contribuie simbioza dintre apă şi pământ, ca şi undele Adriaticii, canalele lagunei pe care alunecă agale gondolele, străzile înguste şi animate străjuite de edificii cu o istorie seculară, pieţele luminoase ce adună mulţimi zgomotoase sau monumentele arhitectonice ale măreţiei unor vremuri apuse, în care Serenissima domina mările şi inspira prin opulenţă şi rafinament curţile regale şi princiare ale Europei. Efectele luminii transpuse în pictură pun în valoare acest univers unic, care se regăseşte şi în peisagistica «veneţiană» a artiştilor români, reflectând adesea o atmosferă hipnotică şi fabuloasă, prin amestecul de lumină naturală şi efecte de clarobscur ce modifică percepţia privitorului asupra spaţiului deschis, oferindu-i o perspectivă cu profunzimi introspective, printr-un impact vizual ce îl transpune în atmosfera fascinantă a oraşului lagunar.
Proiectul expoziţional, realizat în parteneriat cu Muzee din aproape toate zonele ţării, care au pus la dispoziţia organizatorilor imaginile lucrărilor şi expertiza ştiinţifică şi tehnică necesare pentru implementarea acestuia, vizează identificarea, inventarierea şi expunerea on-line a lucrărilor care au ca temă Veneţia şi laguna veneţiană, aflate în colecţiile instituţiilor muzeale judeţene şi municipale, urmărind astfel să aducă în atenţia vizitatorilor opere ale şcolii româneşti de pictură mai puţin cunoscute în străinătate, deşi, prin valoarea lor estetică, merită pe deplin să fie prezentate publicului, contribuind astfel la mai buna cunoaştere a patrimoniului cultural românesc în Italia. Fiecare lucrare este însoţită de o scurtă fişă în limba italiană, ce cuprinde date biografice ale autorului şi descrierea operei expuse on-line.