Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea subiectului cu profesorul de chirurgie Nicolae Iordache.
Florin Condurăţeanu: - Cei care, în urma unor neplăceri la vezica biliară, sunt operaţi cu scoaterea acestui organ se sperie că vor avea restricţii toată viaţa. Aşa este?
Prof. dr. Nicolae Iordache: - În momentul când vezica biliară conţinea calculi, ea nu-şi mai îndeplinea sarcinile. Deci scoaterea vezicii biliare nu va aduce suferinţe. Dacă, după extirparea vezicii biliare, suferinţele nu dispar înseamnă că nu ea era de vină. Dacă vor continua durerile, greaţa, vărsăturile înseamnă că alte cauze aduceau necazurile: stomacul, colonul.
F.C.: - Ce conduită i se recomandă celui operat de vezică biliară?
Prof. dr. N. Iordache: - După intervenţia minim invazivă, laparoscopică, câteva săptămâni - dar nu multe - pacientul trebuie să evite mâncărurile grele. Apoi, el poate mânca orice, chiar maioneze grele. Trebuie să se ferească de acele alimente care îi aduc disconfort, fiecare trebuie să observe ce alimente îi provoacă neplăceri. Trebuie subliniat că nu vezica biliară aduce suferinţele, ea este doar un depozit pentru secreţiile ficatului, ele se stochează în vezica biliară până ajunge mâncarea.
F.C.: - Dar pietrele sunt periculoase...
Prof. dr. N. Iordache: - Să lămurim nişte lucruri. Vezica biliară este o anticameră de depozitare a secreţiilor biliare ale ficatului. Nu acest depozit intermediar este generator de suferinţe, ci complexitatea secreţiilor ficatului. De vină pentru suferinţe sunt modificările în compoziţia bilei. Aceste modificări de compoziţie sunt aduse de tulburări ale metabolismului, de tulburări ale secreţiilor ficatului, ale colesterolului, toate schimbă compoziţia bilei. Apropo, populaţia numeşte bilă acest depozit al secreţiilor ficatului, această anticameră este vezica biliară. Bila este amestecul de secreţii ale ficatului. Bila este amestecul de bilirubină, de colesterol, de fosfolipide, de acizi biliari. Când sunt crescute fosfolipidele, când cresc acizii biliari, bila devine apoasă, fără sedimente. Când creşte colesterolul, apar suspensii mari, din acestea iau naştere calculii.
F.C.: - De ce suferinzii se îngălbenesc?
Prof. dr. N. Iordache: - Calculii pot astupa scurgerea secreţiilor biliare, bila bălteşte în vezică, se infectează, vezica se dilată, apare colecistita acută. Când pietrele blochează şi scurgerea secreţiilor pancreasului, acestea se reîntorc şi canibalizează, rod propriul organ. Când bila nu se drenează, bilirubina îngălbeneşte pielea, albul ochilor, se instalează icterul mecanic. Calculii se scot împreună cu vezica biliară, nu laşi cariera care produce pietre. Vezica biliară este o grenadă pe care fiecare o poartă în raniţă. Când vezica dă rateuri, precum la bateria maşinii, renunţi la bateria veche.
F.C. - Calculii biliari nu pot fi topiţi cu medicamente?
Prof. dr. N. Iordache: - Există unele medicamente care dizovă lent doar calculii pe bază de colesterol, însă calculii au o compoziţie complexă. Calculii din vezica biliară nu se sparg eficient nici cu litotriţia, fragmenetele de pietre rămân în mucoasa vezicii. Soluţia este chirurgicală.
Peste 90% din cazurile de scoatere a vezicii biliare au o rezolvare laparoscopică, minim invazivă. Se fac trei incizii sub un centimetru, una în zona ombilicului, celelalte două incizii permit intervenţia cu pense, cu cautere.