„Gheorghe Petrașcu - Reminiscenția 70”. Tablourile, unele care nu au fost expuse niciodată, confirmă atemporalitatea operei artistice a maestrului Petrașcu, considerat un artist actual. Expoziția de la Palatul Șuțu comemorează cei 70 de ani de la încetarea din viața a artistului remarcabil și care va fi integrată în proiectul: „Natură moartă, Natură vie - Capodopere din Colecția Pinacotecii Municipiului București”.
În anul 2019 se împlinesc 70 de ani de la încetarea din viață a lui Gheorghe Petraşcu, artist remarcabil al veacului trecut, iar Secția Artă a Muzeului Municipiului București și-a propus omagierea sa prin această expoziție temporară, prima, de altfel, dedicată marelui pictor organizată de MMB și care va fi integrată, la fel ca și „Medalionul Gheorghe Tattarescu”, în noul proiect iniţiat de Pinacoteca București: „Natură moartă, Natură vie – Capodopere din Colecția Pinacotecii Municipiului București”.
„Deşi Gheorghe Petraşcu a trăit şi a lucrat într-o epocă plină de fervoare artistică, el fiind şi unul dintre membrii fondatori ai << Societății Tinerimea Artistică>>, grupare ce a activat în primele decenii ale secolului trecut, artistul nu s-a lăsat influenţat de curentele la modă, ci a rămas un independent al cărui talent păstrează o notă revelatoare a sensibilităţii româneşti.
Creator de prestigiu, apreciat ca unul dintre cei mai personali şi originali pictori români, Gheorghe Petraşcu şi-a axat întreaga operă pe un registru tematic limitat la peisaje, naturi statice, scene de interior, dar în care a revărsat inepuizabila bogăţie a paletei sale aşternută într-o pastă preţioasă şi strălucitoare. Cu un adevărat cult pentru Nicolae Grigorescu şi opera acestuia, artistul a abordat încă de la bun început peisajul, căruia i-a consacrat o mare parte a creaţiei sale. A pictat pretutindeni în ţară, în mai toate regiunile, lăsându-se sedus îndeosebi de motivele simple: case de la ţară sau de margine de târguri, paraclise de biserici, ruine evocatoare de istorie.
De asemenea, Petraşcu a pictat în Dobrogea, mai ales în salba aşezărilor de pe malul mării, de la Sulina până la Balcic, dar şi în localităţile de pe Dunăre, precum Tulcea şi Silistra. Acestora li se adaugă peisajele citadine, în care monumentalul arhitectural devenea primordial, sejururile din Franța, în care pictează bisericile sau străduțele din Vitré, Senlis sau Morlaix, cât şi cele din Italia, care i-au oferit o bogată tematică.
Expoziția reprezintă, totodată, confirmarea atemporalității operei artistice a lui Gheorghe Petrașcu, el putând fi considerat un artist actual, așa cum apreciază criticul Vasile Florea. Potrivit opiniei acestui critic, procesul relevării sensurilor creației artistului va fi încheiat cu mare greutate datorită vastității operei și a bogatelor ei semnificații”.
Organizator: Muzeul Municipiului București
Curator: Ana-Maria Măciucă
Durată: 27 noiembrie 2019 - 29 ianuarie 2020
„Sabin Popp și Theodora Cernat Popp, un cuplu de artiști din anii ‘20”. Cu o viziune clasică asupra artei, familia artiștilor înfățișează armonii de linii și culori exprimate în compoziții sintetice și echilibrate. Sabin Pop – ardeleanul temperamental este preocupat de specificul național, adoptă un profil plastic bizantinist. Theodora Cernat Popp – elimină detaliile din lucrările ei și pune accent pe lumină, manifestând evidente influențe simboliste, dublate de accente moderniste.
Sabin Popp (1896-1928), reprezentat marcant al direcției tradiționaliste în arta românească interbelică, rămâne cunoscut pentru seria de compoziții, portrete și naturi moarte, opere care îmbină într-un mod original arta post-bizantină cu modernitatea. Chiar dacă lucrările rămase, în colecţii publice şi private, sunt puține, Sabin Popp rămâne în arta românească un artist preocupat de specificul național, cu un profil plastic extrem de personal și ușor de recunoscut.
Theodora Cernat Popp (1897-1980) a făcut parte din generaţia primelor femei din România care s-au afirmat într-o lume artistică rezervată doar bărbaţilor. Elevă, prietenă şi colaboratoare a influentelor artiste Cecilia Cuţescu Storck şi Olga Greceanu, Theodora Cernat Popp a fost o sculptoriță interesantă, atrasă de fizionomia umană, dar și o desenatoare pasionată. Opera ei, insuficient cunoscută, manifestă evidente influențe simboliste, dublată de accente moderniste.
Cei doi artiști s-au întâlnit în perioada adolescenței în casa Storck, Sabin fiind elevul lui Federick Storck, iar Theodora o prezență constantă în atelierul Ceciliei Cuţescu Stork. S-au reîntâlnit în 1924, iar în 1926 s-au căsătorit. În 1927 se năștea Rareș, unicul lor copil, iar șase luni mai târziu Sabin Popp se stingea din viață, la numai 32 de ani.
„Prin cele mai profunde trăsături ale artei lor, Sabin şi Theodora fac parte din familia artiştilor noştri de viziune clasică; bucuria înfăţişării unor rafinate armonii de linii şi culori se exprimă în compoziţii sintetice, limpezi şi echilibrate. Temperamental, Sabin Popp a rămas ardeleanul robust şi cumpătat iubind din realitate, mai presus de orice, structura clară, certă. Theodora a avut în sculpturile ei acelaşi ţel, eliminând detaliile pentru a pune în lumină, în trăsăturile personajelor biblice sau ale rudelor sau prietenilor portretizaţi, nu expresii trecătoare ci permanenţe.” afirmă doamna Adina Nanu.
Organizator: Muzeul Național de Artă al României
Curator: Adina Nanu
Durată: 22 noiembrie 2019 - 29 martie 2020
„Dan Hatmanu – In Memoriam”. Expoziția cuprinde lucrări din colecția Muzeului de Artă Iași, care tezaurizează un număr impresionant de lucrări semnate de artistul Dan Hatmanu. Abordând numeroase teme și genuri, artistul se evidențiază printr-o adevărată sinteză a mijloacelor plastice, astfel încât fiecare detaliu din lucrările sale se metamorfozează în remarcabile idei sugestive.
Spirit lucid şi analitic, Dan Hatmanu (1926 - 2018) a fost un observator fin și, totodată, incisiv al realităţii. Reprezentant strălucit al școlii ieşene de artă, artistul a ajuns, de-a lungul activității, la o adevărată sinteză a mijloacelor plastice, astfel încât fiecare detaliu din lucrările sale se metamorfozează în remarcabile idei sugestive.
Născut în satul Scobinți din județul Iași, la 31 octombrie 1926, Dan Hatmanu se evidenţiază în specificul Şcolii ieşene de pictură, prin talent și viziune artistică, abordând numeroase genuri și tematici. Artistul se autocaracteriza astfel:
„Mă consider un artist modern, dar sunt în afara artei încărcate de reflexe exhibiționiste. Sunt dotat cu sensibilitate și subtilitate, cu ironie, autoironie și cu înclinații spre o înțelegere intelectuală a procesului artistic. Sunt împotriva oricărei forme de conformism. Sunt încărcat cu o mare tensiune și necesitate de reînnoire, aspirație către lirism și nostalgia copilului de altă dată”.
Organizator: Muzeul de Artă Iași
Durată: 3 decembrie 2019 - 31 ianuarie 2020
„Mircea Roman - 30 de ani de sculptură”. Sculptura lui Mircea Roman se întoarce la oamenii din care s-a inspirat - omul trist, violent, însingurat, stors de stres și revolte seamănă cu lucrările expuse, reprezentând un simbol al umanității aspirând la propria-i reconstrucție. Proiectul este dedicat artei și cetățeanului și reflectă un spirit tăcut și îngândurat.
”(…)Mircea Roman este chiar viața de fiecare zi încremenită în formele cele mai neașteptate, pentru că oamenii săi ciopliți în lemn concurează oamenii adevărați, ciobiți, zgâriați, doformi, parcă întorși din nenumăratele și durereoasele lor loviri de muchiile existenței cotidiene. Pentru că Mircea Roman este un artist care se confundă cu subiectele sale.
Și totuși, o expoziție Mircea Roman în sediul Primăriei Sectorului 1 este un mare eveniment. Pentru el, pentru primărie și pentru oraș. După ce a fost dezafectată, consolidată și restaurată vreme de un deceniu, Primăria Sectorului 1 se redeschide și către oamenii lui Mircea Roman, și către cetățeni. Într-un fel, sculptura lui Mircea Roman se întoarce la oamenii din care s-a inspirat. Și bucureștenii care au călcat holurile primăriei, fără să realizeze, se transpun în expresiile artistului.
Organizator: Centrul Cultural al Sectorului 1 București
Durată: 21 decembrie 2019 - 20 ianuarie 2020