Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Angajatorii au la dispoziție două săptămâni, pentru a lua decizii în privința modului de lucru cu angajații de la birouri, în următoarea perioadă. Recomandările venite din partea autorităților sunt de a proteja angajații, prin introducerea unor măsuri de distanțare între oameni, atât în spațiile de lucru, cât și în cele de relaxare. Companiile ar putea opta pentru refacerea programului de lucru, astfel încât să nu fie toți angajații în același spațiu, simultan, vor fi oricum obligați să investească în izolarea fiecărui birou, dar mai au și varianta lucrului de acasă, pentru a scăpa de cheltuieli.
Moda „open space” din spațiile de birouri a fost eradicată de pandemia COVID-19. Patronii companiilor, care au investit, în ultimii ani, în birourile moderne, unde toți angajații sunt în același loc, sunt puși în fața unei realități diferite de tot ceea ce știau până acum. Noile reguli impuse de pandemie elimină și tot ce se crease în sfera culturii organizaționale, mai ales în mediul corporate, care s-a transformat și s-a uniformizat în ultimii 20 de ani. Practic, va trebui să ne întoarcem la ce era înainte: birouri mici, individuale, despărțirea angajaților prin granițe fixe. Președintele Societății de Microbiologie, Alexandru Rafila, membru în Biroul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a anunțat oficial că începând cu 15 mai se va putea reîncepe activitatea companiilor, dar va fi nevoie de investiții din partea angajatorilor, pentru a delimita spațiul de lucru individual. Va fi nevoie de investiții și pentru celelalte spații comune, de relaxare a angajaților și, probabil, se vor cere mai multe grupuri sanitare, în funcție de numărul angajaților unei firme.
Modificări și în programul de lucru
Noile reguli nu se opresc aici, pentru că profesorul Rafila vorbește și despre necesitatea de a se evita aglomerațiile în mijloacele de transport în comun, care s-ar putea realiza prin flexibilizarea programului de lucru al angajaților, astfel încât să ajungă la locul de muncă și să plece la ore diferite. „Probabil că angajatorii vor trebui să decaleze programul sau să-l facă secvențial pentru cei care sunt în aceste birouri, astfel încât să nu fie prezenți toți în același timp. Trebuie schimbat conceptul de curățenie, personalul angajat să fie mai numeros și curățenia, făcută pe tot parcursul zilei. Pentru cei care fac livrări trebuie să existe o altă procedură care să permită desfășurarea activității cu o interacțiune minimală”, a subliniat reprezentantul OMS. În acest mod au lucrat și instituțiile publice încă de la începutul decretării stării de urgență.
Citește pe Antena3.ro
Soluția cea mai simplă și ieftină
Unii angajatori ar putea scăpa de toate regulile impuse de OMS și de autorități, dacă se vor reorganiza cu munca de acasă. Există mai multe variante de lucru pentru această situație. Unii ar putea ajunge la o convenție cu angajații, astfel încât să accepte, prin modificarea contractelor individuale de muncă, spațiul de lucru nespecificat – ceea ce ar presupune că angajatul își asumă să lucreze de oriunde, de acasă sau din oricare alt spațiu, degrevând angajatorul de toate obligațiile pe care le are acum, în legătură cu siguranța și sănătatea angajatului. Această variantă ar fi optimă pentru angajatori, dar și pentru angajații care acceptă să-și asume toate responsabilitățile, inclusiv să-și susțină financiar spațiul de lucru și tehnologia, inclusiv costurile aferente, pentru a-și păstra locurile de muncă. Această transformare ar oferi și o mobilitate suplimentară angajaților care ar putea să câștige timpul petrecut pe drum, zilnic, dar și la birou, în perioadele de așteptare pe care le implică munca lor. Codul Muncii prevede deja această variantă de contract individual de muncă. O altă variantă ar putea fi renunțarea la CIM și lucrul prin contracte de drepturi de autor sau de prestări servicii, cu plata în funcție de rezultat, pentru fiecare proiect contractat. În acest caz, angajatul devine colaborator sau partener (furnizor), asumându-și integral toate cheltuielile cu locul de muncă și obligațiile legate de siguranța și sănătatea în muncă.
Companiile care acum plătesc mii de euro, lunar, pentru aceste spații ar putea reduce cheltuielile, pe timp de criză, reorganizându-și echipele, cu munca de la distanță.
Bugetele de investiții pentru amenajarea spațiilor de birouri ar putea fi redirecționate către menținerea angajaților și a salariilor, la nivelul anterior crizei, dacă angajații ar lucra în continuare de acasă. În caz contrar, unii angajatori ar putea renunța la o parte dintre angajați sau ar recurge la reducerea salariilor, pentru a avea bani de investiții. Actualii angajați ar putea avea de ales între a-și pierde locurile de muncă, în actuala criză economică, a pierde o parte din venituri sau a lucra de acasă. Legile actuale prevăd inclusiv situația în care munca se poate desfășura fără a fi specificat un loc fix în care se află biroul, poate fi muncă de teren, muncă de documentare, în orice alt spațiu, astfel încât există posibilitatea de a flexibiliza relația între membrii unei echipe, fără a mai implica niște costuri suplimentare cu amenajarea birourilor. Marele perdant ar urma să fie piața imobiliară, în cazul clădirilor de birouri care acum au spații închiriate. Patronii care sunt proprietari ai spațiilor de birouri pot obține bani în plus, din închirierea lor, pentru alte tipuri de activități.
