x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Birourile „open space”, răpuse de pandemie

0
Autor: Diana Scarlat 05 Mai 2020 - 19:23
Birourile „open space”, răpuse de pandemie
Vezi galeria foto


Angajatorii au la dispoziție două săptămâni, pentru a lua decizii în privința modului de lucru cu angajații de la birouri, în următoarea perioadă. Recomandările venite din partea autorităților sunt de a proteja angajații, prin introducerea unor măsuri de distanțare între oameni, atât în spațiile de lucru, cât și în cele de relaxare. Companiile ar putea opta pentru refacerea programului de lucru, astfel încât să nu fie toți angajații în același spațiu, simultan, vor fi oricum obligați să investească în izolarea fiecărui birou, dar mai au și varianta lucrului de acasă, pentru a scăpa de cheltuieli.

 

Moda „open space” din spațiile de birouri a fost eradicată de pandemia COVID-19. Patronii companiilor, care au investit, în ultimii ani, în birourile moderne, unde toți angajații sunt în același loc, sunt puși în fața unei realități diferite de tot ceea ce știau până acum. Noile reguli impuse de pandemie elimină și tot ce se crease în sfera culturii organizaționale, mai ales în mediul corporate, care s-a transformat și s-a uniformizat în ultimii 20 de ani. Practic, va trebui să ne întoarcem la ce era înainte: birouri mici, individuale, despărțirea angajaților prin granițe fixe. Președintele Societății de Microbiologie, Alexandru Rafila, membru în Biroul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a anunțat oficial că începând cu 15 mai se va putea reîncepe activitatea companiilor, dar va fi nevoie de investiții din partea angajatorilor, pentru a delimita spațiul de lucru individual. Va fi nevoie de investiții și pentru celelalte spații comune, de relaxare a angajaților și, probabil, se vor cere mai multe grupuri sanitare, în funcție de numărul angajaților unei firme.

 

Modificări și în programul de lucru

Noile reguli nu se opresc aici, pentru că profesorul Rafila vorbește și despre necesitatea de a se evita aglomerațiile în mijloacele de transport în comun, care s-ar putea realiza prin flexibilizarea programului de lucru al angajaților, astfel încât să ajungă la locul de muncă și să plece la ore diferite. „Probabil că angajatorii vor trebui să decaleze programul sau să-l facă secvențial pentru cei care sunt în aceste birouri, astfel încât să nu fie prezenți toți în același timp. Trebuie schimbat conceptul de curățenie, personalul angajat să fie mai numeros și curățenia, făcută pe tot parcursul zilei. Pentru cei care fac livrări trebuie să existe o altă procedură care să permită desfășurarea activității cu o interacțiune minimală”, a subliniat reprezentantul OMS. În acest mod au lucrat și instituțiile publice încă de la începutul decretării stării de urgență.

 

Soluția cea mai simplă și ieftină

Unii angajatori ar putea scăpa de toate regulile impuse de OMS și de autorități, dacă se vor reorganiza cu munca de acasă. Există mai multe variante de lucru pentru această situație. Unii ar putea ajunge la o convenție cu angajații, astfel încât să accepte, prin modificarea contractelor individuale de muncă, spațiul de lucru nespecificat – ceea ce ar presupune că angajatul își asumă să lucreze de oriunde, de acasă sau din oricare alt spațiu, degrevând angajatorul de toate obligațiile pe care le are acum, în legătură cu siguranța și sănătatea angajatului. Această variantă ar fi optimă pentru angajatori, dar și pentru angajații care acceptă să-și asume toate responsabilitățile, inclusiv să-și susțină financiar spațiul de lucru și tehnologia, inclusiv costurile aferente, pentru a-și păstra locurile de muncă. Această  transformare ar oferi și o mobilitate suplimentară angajaților care ar putea să câștige timpul petrecut pe drum, zilnic, dar și la birou, în perioadele de așteptare pe care le implică munca lor. Codul Muncii prevede deja această variantă de contract individual de muncă. O altă variantă ar putea fi renunțarea la CIM și lucrul prin contracte de drepturi de autor sau de prestări servicii, cu plata în funcție de rezultat, pentru fiecare proiect contractat. În acest caz, angajatul devine colaborator sau partener (furnizor), asumându-și integral toate cheltuielile cu locul de muncă și obligațiile legate de siguranța și sănătatea în muncă.

 

Companiile care acum plătesc mii de euro, lunar, pentru aceste spații ar putea reduce cheltuielile, pe timp de criză, reorganizându-și echipele, cu munca de la distanță.

 

Bugetele de investiții pentru amenajarea spațiilor de birouri ar putea fi redirecționate către menținerea angajaților și a salariilor, la nivelul anterior crizei, dacă angajații ar lucra în continuare de acasă. În caz contrar, unii angajatori ar putea renunța la o parte dintre angajați sau ar recurge la reducerea salariilor, pentru a avea bani de investiții. Actualii angajați ar putea avea de ales între a-și pierde locurile de muncă, în actuala criză economică, a pierde o parte din venituri sau a lucra de acasă. Legile actuale prevăd inclusiv situația în care munca se poate desfășura fără a fi specificat un loc fix în care se află biroul, poate fi muncă de teren, muncă de documentare, în orice alt spațiu, astfel încât există posibilitatea de a flexibiliza relația între membrii unei echipe, fără a mai implica niște costuri suplimentare cu amenajarea birourilor. Marele perdant ar urma să fie piața imobiliară, în cazul clădirilor de birouri care acum au spații închiriate. Patronii care sunt proprietari ai spațiilor de birouri pot obține bani în plus, din închirierea lor, pentru alte tipuri de activități.

Citeşte mai multe despre:   open space

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Datorii de 1.000 mld. dolari în 2020

Datorii de 1.000 mld. dolari în 2020
Criza provocată de coronavirus va obliga companiile de pe toată planeta să acceseze anul acesta noi credite, în valoare de până la 1.000 de miliarde de dolari, arată un studiu efectuat de compania de produse...

Meserii pe cale de dispariție

Meserii pe cale de dispariție
Galerie Foto Secolul vitezei a fost înlocuit de epoca tehnologiilor avansate, iar multe meserii vor dispărea, în mod inevitabil. Și formarea profesională este deja în plin proces de schimbare, iar școlile se vor adapta noilor...

Pandemia loveşte în malluri. Deschiderea celui mai mare centrul comercial de anul acesta, amânată din cauza coronavirusului

Pandemia loveşte în malluri. Deschiderea celui mai mare centrul comercial de anul acesta, amânată din cauza coronavirusului
Deschiderea Colosseum Mall, planificată inițial pentru sfârșitul acestui an, a fost reprogramată de dezvoltatori pentru 2021, având în vedere impredictibilitatea mediului de afaceri sub impactul pandemiei...

Românii, mai săraci în comparație cu vecinii

Românii, mai săraci în comparație cu vecinii
Averea financiară a românilor a crescut în medie cu 7% în ultimii 20 de ani, într-un ritm mai lent decât creşterea de 10% înregistrată în Europa Centrală şi de Est, Statele Baltice şi Rusia în aceeaşi...

Datoria externă a României a crescut cu 5,023 miliarde euro, în primele cinci luni ale anului

Datoria externă a României a crescut cu 5,023 miliarde euro, în primele cinci luni ale anului
În primele cinci luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 5,023 miliarde euro, anunță BNR. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 77,630 miliarde euro la 31 mai 2020 (70 la sută...

Guvernul ascunde sub preș marile probleme din agricultură. Analiza oficială, cosmetizată aiurea: pierdem bani de la Bruxelles

Guvernul ascunde sub preș marile probleme din agricultură. Analiza oficială, cosmetizată aiurea: pierdem bani de la Bruxelles
După o primă variantă a setului de analize tip SWOT asupra agriculturii, în care se semnalau punctele tari și slabe, respectiv oportunitățile și amenințările sectorului, Ministerul Agriculturii a ieșit cu o a ...

Cîţu: Investiţiile şi consumul vor atenua căderea economiei în 2020 şi vor pune bazele creşterii în 2021

Cîţu: Investiţiile şi consumul vor atenua căderea economiei în 2020 şi vor pune bazele creşterii în 2021
Guvernul a adus 16,1 miliarde lei în primele şase luni în economie, iar investiţiile plus consumul vor atenua căderea PIB în 2020 şi vor pune bazele creşterii în 2021, a spus Florin Cîţu, ministrul de...

BOMBA! Damen pierde recursul în procesul corvetelor

BOMBA! Damen pierde recursul în procesul corvetelor
Curtea de Apel București a publicat pronunțarea în recursul deschis de DAMEN în procesul corvetelor. MAGISTRAȚII AU RESPINS RECURSUL COMPANIEI OLANDEZE, CEEA CE DESCHIDE CALEA PENTRU SEMNAREA...

Video. Jurnalul de economie. Unde și cum mai putem pleca în vacanță

Video. Jurnalul de economie. Unde și cum mai putem pleca în vacanță
Deși veștile cu privire la pandemia Covid 19 nu sunt deloc în măsură să ne liniștească, oamenii au nevoie să-și ofere zile de repaos, zile de vacanță. Ce destinații mai putem, alege? La Jurnalul de...

Pandemia a costat, la CEZ, 1.000 de euro per angajat

Pandemia a costat, la CEZ, 1.000 de euro per angajat
Valoarea costurilor materialelor de protecție anti-COVID achiziționate pentru angajații Grupului CEZ în România în perioada martie-iunie 2020, a fost de aproximativ 8,5 milioane de lei, a transmis compania, pentru...

Programul IMM Invest a depăşit 10 miliarde de lei în două luni

Programul IMM Invest a depăşit 10 miliarde de lei în două luni
La aproape două luni de la startul programului IMM Invest, băncile înscrise în program au aprobat 11.589 de cereri din partea IMM-urilor, volumul total al finanţării garantate ridicându-se la 10,2 mld. lei, de 34...

Ce au cumpărat românii în perioada de pandemie

Ce au cumpărat românii în perioada de pandemie
Preferința pentru cumpărăturile online se află în creștere, grija pentru sănătate fizică și mentală a devenit la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, în timp ce intențiile privind cheltuielile sunt...

Comerțul exterior, pagubă de 7 mld. euro

Comerțul exterior, pagubă de 7 mld. euro
Vindem în străinătate tot mai puține bunuri care înglobează fabricare calificată, și aceasta se observă dramatic în cifrele oficiale. Balanța comercială a înregistrat, în primele cinci luni ale acestui an,...

Viteza de tăiere a pădurilor din România, de 50 de ori mai mare decât a plantărilor

Viteza de tăiere a pădurilor din România, de 50 de ori mai mare decât a plantărilor
Deși România este o țară cu resurse forestiere reduse, preocupările pentru creșterea suprafeţelor împădurite pot fi considerate minore, relevă un studiu publicat pe site-ul Academiei Române. În timp ce...
Serviciul de email marketing furnizat de