Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși au trecut aproape patru decenii de la ultimul cutremur major, imobilele șubrede rămân tot neconsolidate, iar societățile de asigurare nu au bani suficienți pentru despăgubiri în cazul unui seism similar celui din 1977.
Peste 3.000 de imobile, din care 600 încadrate în clasa I de risc seismic, se află pe listele primăriilor pentru consolidare, deoarece se pot prăbuşi la un cutremur similar celui din 1977.
Clădirile vulnerabile sunt amplasate, în special, în Bucureşti şi în judeţele aflate sub influenţa zonei seismologice din Vrancea, în Banat şi zona Făgăraşului.
Experţii afirmă că numărul clădirilor care sar putea prăbuşi este mult mai mare. Există multe alte construcţii (şcoli, spitale etc.), care prezintă risc iminent de prăbuşire, însă acestea nu figurează pe liste, fiind gestionate de diverse ministere.
Din cele 3.000 de clădiri, 2.661 sunt în Capitală, dintre acestea 1.600 sunt blocuri încadrate în categorii de urgenţă care trebuie consolidate rapid, restul în clasele 13 de risc seismic. Câte dintre aceste clădiri vor cădea la un cutremur major?
Lucrări în ritm de melc: doar două imobile consolidate pe an
Toate cele 3.000 de imobile trebuie consolidate rapid, însă procesul bate pasul pe loc. Din 1993, de când a început expertizarea, şi până astăzi au fost consolidate în Capitală numai 46 de imobile, adică aproape două pe an, conform datelor publicate de Primăria Capitalei. Dacă ritmul din Capitală se va menține și se va aplica și în celelalte orașe, cele 3.000 de clădiri vor fi consolidate în 1.500 de ani. Autorităţile dau vina pe proprietari. Un Program de Consolidare a Clădirilor care sunt în clasa 1 de risc seismic a fost aprobat prin Legea 460/2001.
Proprietarilor caselor cu „bulină roşie” li se oferă şansa să și le consolideze în condiţii avantajoase. Statul dă banii pentru consolidare, iar restituirea sumelor se face în rate lunare egale, fără do bândă şi neindexa bile, pe o perioadă de până la 25 de ani. Problema este că nu se poate începe consolidarea unui imobil dacă nu există acordul scris al tuturor proprietarilor. Nicolae Noica, fostul ministru al Lucrărilor Publice, spune că există soluţii. „Este nevoie să avem firme specializate în consolidări care să găsească soluţii profesioniste, astfel încât să nu fie nevoie să scoată oamenii din case”.
Asiguratorii nu au bani, românii plătesc degeaba polițele
Cei care au încheiat polițe de asigurare pentru locuințe, în speranța că vor fi despăgubiți, vor avea probleme dacă vor fi multe imobile care vor cădea în cazul unui cutremur devastator. Un astfel de seism ar pune firmele de asigurări într-o situație dificilă, numai cei de la PAÎD (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, format din 12 societăți de asigurare) ar mai avea nevoie de 90 de milioane de euro pentru a da bani tuturor celor afectați.
Potrivit legislației în vigoare, românii sunt obligați să-și asigure locuințele pentru cu tremur și inundații, însă existau numai 1.493.727 de polițe de asigurare la finele lunii iulie, dintr-un total de 8,5 milioane de proprietăți, potrivit datelor PAÎD. În Ro mânia, există două tipuri de polițe de asigurări pentru casă: asigurarea obligatorie, care te des pă gu bește cu o sumă de cel mult 20.000 de euro doar în caz de cutremur sau inundație, și costă echivalentul a 20 de euro pe an, și asigurarea facultativă, care te despăgubește la întreaga va loare a locuinței, indiferent de mo tivul din care aceasta a fost distrusă.
Pierderile pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este estimată la 105,6 miliarde de euro, potrivit unui studiu PAÎD publicat la finele anului 2011.
Când se va cutremura pământul
Nimeni nu știe. Există însă două teorii. Una, susținută de Gheorghe Mărmureanu, direc-torul onorific al Institutului Național de Fizică a Pământului, care se bazează pe teoria plăcilor tectonice, respectiv că zona Vrancei este supusă atât acțiunii blocului indo-australian, cât și celui african. „Cum până în anul 2021 activă va fi placa indo-australiană, pămân-tul va lucra în Asia”, spune Mărmureanu. Există însă și o altă teorie care se bazează pe teoria ciclicității, care susține că deja am intrat în perioada în care un cutremur major se poate produce oricând.
Problema consolidărilor poate fi rezolvată numai dacă li se explică locatarilor că nu trebuie să părăsească imobilul și că întregul proces se încheie în șase luni, ceea ce se poate tehnic. Oamenii se tem că dacă-și părăsesc casele nu mai vin îna poi. Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice
Mamuții din sticlă pot omorî mulți oameni
Vestea proastă este că nici turnurile din beton și sticlă construite în ultimii ani în Capitală nu sunt prea rezistente. „Marea problemă este că aceste turnuri sunt foarte flexibile și au perioade de vibrații mari, la fel ca și seismele vrâncene care au perioada de vibrație de 1,4-1,6 secunde. Asta înseamnă că cele două perioade pot coincide, și atunci structura poate colapsa. Totuși, nu cred că acestea vor cădea, cred arhitecții români”, a explicat Nicolae Noica.
Acesta a avertizat că, în cazul unui cutremur, toate fațadele din sticlă se vor sparge, iar trecătorii ar putea fi răniți sau omorâți. Acesta a mai adăugat că n-ar fi trebuit să fie autorizate construcții atât de înalte în centrul Bucureștiului. Cele mai multe dintre aceste proiecte au fost cumpărate „la cheie” și nu au fost adaptate condițiilor seismice din România.
Citește pe Antena3.ro
