De ce fac oamenii deștepți greșeli prostești?

O afacere se poate falimenta, dacă cei ce o conduc nu reușesc să vadă pericolele care-i pândesc. Studiile arată că nu doar cei neexperimentați greșesc, ci și oamenii foarte deștepți și cu foarte multă experiență. În unele cazuri, psihologii pun aceste erori pe baza sindromului Dunning-Kruger, atunci când liderul se supraevaluează și ajunge să nu mai țină cont nici de opiniile celorlalți, nici de context. Dar există remedii demne de luat în seamă, precum „antrenamente” la workshopuri făcute de specialiști care le pot arăta liderilor din companii ce anume îi împiedică să vadă „unghiurile moarte” - sau „Blind Spots” - acele situații evidente pentru un observator din exterior, pe care până și cei mai agili conducători nu le mai observă, la un moment dat.

Workshopurile nu sunt doar pentru învățare, ci și pentru antrenarea tuturor simțurilor, altfel decât în mediul de lucru obișnuit. Participarea, din când în când, la astfel de „antrenamente” este bine-venită pentru oricine, deoarece aduce idei noi și mai ales perspective noi, din care se pot privi situațiile complicate în care poate ajunge oricând o companie. La fel de important este și cine susține aceste workshopuri și ce experiență are, astfel încât să fie cu adevărat de folos unor lideri din companii. Problema unghiurilor moarte - „Blind Spots” - nu este luată în seamă de majoritatea liderilor, mai ales după ce ajung la performanțe notabile, care le cresc, implicit, încrederea în forțele proprii. O altă latură negativă în evaluarea situației dintr-o companie este principiul inerției și convingerea că se pot aplica „șabloane” care au dat rezultate bune în alte situații, iar astfel sunt ignorate exact acele detalii contextuale care pot răsturna situația în defavoarea businessului - „buturuga mică răstoarnă carul mare”, cum se spune în popor. Aceste „Blind Spots” sunt exact buturugile mici care pot aduce o răsturnare de situație uneori de neconceput pentru un om foarte deștept și cu foarte multă experiență.

Principiul oglinzii retrovizoare

Specialiștii explică aceste erori prin faptul că liderii care ajung să greșească au o părere prea bună despre ei înșiși și despre deciziile lor anterioare, ceea ce slăbește spiritul autocritic și îi conduce spre eroarea esențială de a uita că oricine are „unghiuri moarte”, așa cum oglinda retrovizoare de la mașină are anumite unghiuri pe care nu le poate reflecta, în care ni se îngustează, pur și simplu, capacitatea de distingere, și care sunt parte integrată din modul nostru de gândire. „Acesta este motivul pentru care ne purtăm, uneori, «prostește», nu percepem lucruri importante și apoi, în retrospectivă, nu ne vine să credem că ne-au scăpat. De aceea este nevoie, din când în când, de un workshop care să antreneze simțurile. Un astfel de antrenament combină idei și tehnici din mai multe domenii: psihologie cognitivă, gândire critică și gândire creativă, cu scopul de a sublinia modul în care aceste unghiuri moarte nu ne permit să vedem lucruri evidente, afectându-ne cariera, viața personală sau afacerea. Vestea bună este că putem deveni conștienți de aceste unghiuri moarte și apoi le putem remedia, dezvoltând strategii prin care să le contracarăm și să reducem influența pe care o au asupra modului în care performăm”, explică Amira Rădulescu, manager de programe la Institute of Business Competitive Intelligence.

Citește pe Antena3.ro

Delia și Irina Rimes își mobilizează fanii la vot: „Tu nu poți să-mi pui piciorul pe cap pentru că-s femeie/ Salvați democrația”

Prin exercițiu se descoperă erorile

Putem învăța cum să conștientizăm ceea ce ne scapă din cauza unei prea bune păreri despre propria judecată. La workshopuri se exersează spiritul autocritic și creativitatea în construirea scenariilor posibile, în analiza corectă a situației. „Este esențial să expunem și să contracarăm aceste „Blind Spots”, barierele invizibile care ne pot influența în tot ceea ce facem. Trebuie să fim conștienți de modul în care comunicăm, cum relaționăm cu clienții, cum recrutăm oamenii, cum evaluăm performanța, cum comunicăm mai bine cu ceilalți, indiferent dacă sunt colegi, clienți, prieteni, membri ai familiei sau parteneri de afaceri. Trebuie să învățăm să gestionăm cât mai bine modul în care luăm deciziile”, mai explică specialista cu pregătire și experiență profesională atât în Psihologie, cât și în Comunicare. Cele mai bune exerciții pe care le pot face liderii companiilor pentru a se antrena în contracararea cât mai eficientă a efectelor produse de „unghiurile moarte” este prin punerea lor în situații concrete, în care se poate observa unde apar aceste „Blind Spots” și din ce cauze. Acest antrenament se face prin workshopuri, cu specialiști experimentați. „Vă puteţi gândi la «Blind Spots» ca la călcâiul lui Ahile, la nivel personal. Punctele slabe, slăbiciunile pe care le identificăm la nivel personal sunt aspecte pe care le putem îmbunătăți, în mod intenționat, cu practica, în timp. La categoria „Blind Spots” intră acele trăsături personale sau aspecte despre care nici măcar nu știm, care ne pot limita modul în care acționăm, reacționăm, ne comportăm sau gândim. O atitudine de genul „eu le știu pe toate, eu am dreptate” ne poate face să nu căutăm mai multe informații atunci când trebuie să luăm o decizie și, din această cauză, să facem o alegere care nu se va dovedi prea înțeleaptă, până la urmă. Un alt exemplu este victimizarea. A arunca vina pe context, pe alții, pe colegi, în loc să-ți asumi responsabilitatea pentru deciziile tale”, mai explică aceasta.

Curajul de a spune „Nu”, în contextele favorabile

Alte cauze ale „unghiurilor moarte” sunt frica de confruntare sau de conflict, care duce la evitarea discuțiilor constructive, doar pentru că sunt considerate dificile. Cei care fac asta, practic se autosabotează, nu-și susțin ideile, se mulțumesc cu mai puțin decât merită sau nu sunt în stare să spună „nu”, atunci când contextul o cere. Mai sunt, evident, și situații în care cei care evită astfel posibilele conflicte nu-și pot permite să le susțină, chiar dacă ar avea suficiente argumente, iar aceasta este o altă situație, în care avem de ales între confortul oferit de contracte avantajoase și disconfortul creat de exercitarea dreptului la a ne impune propriul punct de vedere. Dar și această autocenzură trebuie să fie foarte bine gestionată. „Modul în care performăm în afaceri, stilul de leadership, sunt influențate de aceste unghiuri moarte, în fiecare zi, indiferent de IQ-ul sau nivelul experienței noastre. La workshopuri se discută concret despre ce metode se pot aplica și cum. Cu toții avem nevoie de curaj, pentru a ne identifica aceste unghiuri moarte, de efort și exercițiu pentru a le contracara. Depinde de noi dacă dorim să preluăm controlul, deoarece, cealaltă față a monedei, în cazul unui «Blind Spot», este un punct tare și prezintă întotdeauna o oportunitate de creștere”, mai explică Amira Rădulescu.

Trebuie să ceri și să știi să primești feedback de la cei din jur, să te înconjori de oameni cu stiluri diferite de gândire, cu intenția de a învăța de la ei, să identifici acele „triggere” sau modele comportamentale prin care te autosabotezi, pentru a le elimina.

Amira Rădulescu, director Institute of Business Competitive Intelligence