12 măsuri anticriză de la investitori

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) din România propune 12 măsuri despre care crede că vor creşte economia în total cu 11,6% până în 2015, vor duce la crearea a 250.000 de locuri de muncă şi vor majora veniturile bugetare cu 8,5%. Totul cu un cost bugetar de doar 860 de milioane de euro anual sau 0,7% din Produsul Intern Brut (PIB).

Dominic Bruynseels, membru al boardului CIS şi director executiv al Băncii Comerciale Române (BCR), a comparat situaţia ţării noastre cu a unei maşini. "E întuneric în România de 18 luni, dar România a lăsat luminile aprinse la maşină din 2008 şi acum bateria este moartă. Acesta este stimulentul pentru ea", a spus şeful BCR, în timp ce a prezentat publicului un redresor pentru bornele unei baterii reale de maşină. Potrivit lui, adoptarea măsurilor va duce la creşterea investiţiilor străine de la 3,5 miliarde de euro în acest an la 5 miliarde de euro în fiecare an.
"CIS reprezintă un sfert din economia naţională şi o treime din capitalul străin din România", a spus Mariana Gheorghe, preşedintele CIS şi director executiv al Petrom. CIS a propus 80 de măsuri, dar cele 12 sunt prioritare.

Cea mai spectaculoasă este propunerea ca România să organizeze împreună cu Ungaria sau Bulgaria Campionatul European de fotbal din 2020, ceea ce ar duce la investiţii de 10 miliarde de euro în infrastructură (autostrăzi, hoteluri, stadioane) până în 2020. Estimările arată că în 2020 am avea astfel o creştere a turiştilor cu un milion de oameni şi cu 500.000 anual pe urmă. Pentru reluarea creditării se propune crearea unui Registru al Creanţelor pe care firmele le au de încasat de la bugetul de stat şi garanţia că statul le va plăti. Astfel, băncile vor putea acorda credite având drept colateral aceste creanţe. "Prefer să finanţez o companie care are de luat bani de la stat decât să apelez la alte măsuri. Vrem să ştim că statul le va plăti, o garanţie sigură", a spus Steven van Groningen, preşedinte al Raiffeisen Bank. O altă măsură o reprezintă demararea programului Prima Casă 3. Acum, băncile sunt gata să preia o serie de riscuri şi să existe doar o garanţie de 50% din partea statului, ceea ce ar însemna credite de 1,4 miliarde de euro.

Investitorii străini mai cer introducerea de firme de pază în Vămi, astfel încât să fie redusă evaziunea fiscală. Se vor elibera, aşadar, 460 de milioane de euro şi vor apărea 46.500 de locuri de muncă. Toader Şerban, senior partner al KPMG, a anunţat chiar că o serie de companii private vor să plătească aceste companii din buzunarul lor, şi a nominalizat industriile de tutun, alcool şi alimentară, unde contrabanda este în floare.

Pentru îmbunătăţirea fondurilor UE sunt propuse două măsuri alternative: ori externalizarea managementului pentru unităţile care se ocupă de accesarea fondurilor europene, ori centralizarea lor într-o singură entitate care să se ocupe de tot. De asemenea, veniturile angajaţilor ar trebui legate de performanţa în atragerea acestor bani europeni. Prima soluţie ar aduce 75.000 de locuri de muncă, iar cea de-a doua, 26.000 în agricultură. Domeniu unde ar trebui ca autorităţile să se concentreze la atragerea de fonduri UE.

Pentru întreprinderile mici şi mijlocii sut propuse scheme de subvenţionare atât din partea băncilor, cât şi a statului. Este vizat modelul băncii germane de stat KfW, prin care Guvernul a acordat stimulentele în economie. "Sunt preconizate împrumuturi de 250 de milioane de euro sau o creştere de 0,5% a PIB, precum şi 9.000 de locuri de muncă. Acestea din urmă se vor reflecta mai departe în majorarea veniturilor bugetare cu 0,4%", se menţionează în document.

Investitorii mai cer şi reformarea legislaţiei muncii, pentru a o face mai flexibilă. Rugaţi să spună dacă prin flexibilizare se doreşte ca oamenii să fie daţi afară mai uşor şi fără plăţi compensatorii, membrii FIC au spus că sectorul privat deja s-a restructurat şi că se referă flexibilizarea doar la angajare. Rezultatul va fi o scădere cu un procent a şomajului şi crearea a 84.000 de locuri de muncă.