Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Circa 42 de miliarde de euro din produsul intern brut al României sunt produse prin utilizarea muncii nedeclarate. Legislaţia muncii din ţara noastră este rigidă. Bugetul de pensii ar putea avea surplus dacă s-ar opera o scădere a fiscalităţii pe forţa de muncă.
Circa 42 de miliarde de euro din produsul intern brut al României sunt produse prin utilizarea muncii nedeclarate. Legislaţia muncii din ţara noastră este rigidă. Bugetul de pensii ar putea avea surplus dacă s-ar opera o scădere a fiscalităţii pe forţa de muncă.
Circa 35% din PIB provine din muncă fără forme legale, iar acest procent trebuie redus prin măsuri fiscale, potrivit lui Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii. “Acum câţiva ani, mai mulţi miniştri estimau că totalul produs de munca nedeclarată este de 40%-45%, însă procentul a scăzut deoarece foarte mulţi au plecat la muncă în străinătate”, a declarat Nicolescu. Din estimările Consiliului pentru IMM-uri, circa 500.000 de români muncesc la negru în acest moment în ţară.
Comisia Europeană doreşte promovarea unei directive care să stopeze fenomenul muncii la negru, considerat “o problemă majoră” la nivel comunitar. În urma studiilor efectuate de CE s-a putut observa că există state unde munca la negru reprezintă 20% din PIB, în vreme ce pentru statele din sudul şi estul Europei, inclusiv România, procentul este mult mai mare, fără a se preciza însă exact. CE a constatat că patru categorii sociale sunt implicate cu predilecţie: studenţii, lucrătorii independenţi, şomerii şi imigranţii. Tot Comisia a stabilit că principala cauză a muncii nedeclarate o constituie nu necesitatea, ci nivelul ridicat al taxelor şi al presiunilor administrative, birocratice. “În plus, cei care prestează muncă la negru conştientizează în mică măsură riscul de a fi amendaţi, ceea ce înseamnă că legislaţia în domeniu nu este eficientă”, a spus Ovidiu Nicolescu. Consecinţele sunt scăderea veniturilor din impozite şi taxe atât la bugetul de stat, cât şi la cele de securitate socială (pensii, sănătate). În acelaşi timp se denaturează concurenţa loială între companii, cele care folosesc lucrători la negru fiind avantajate. De asemenea, prin aceasta se încurajează imigraţia la nivelul UE şi e însoţită de riscuri foarte mari pentru persoanele care desfăşoară astfel de lucrări.
MĂSURI. Pentru reglementarea pieţei muncii din România, Consiliul pentru IMM-uri a propus mai multe măsuri care să vizeze reducerea economiei subterane. “România este una din primele trei state din UE în privinţa fiscalităţii pe muncă. Contribuţiile pentru asigurări sociale sunt cu 50% mai mari ca în Europa. O reducere de 10% a CAS va scoate la suprafaţă câteva sute de mii de locuri de muncă prin mărirea bazei de impozitare. Astfel se va ajunge chiar la un surplus la bugetul CAS”, a spus Nicolescu. El a exemplificat prin faptul că, după adoptarera scăderii impozitului pe chirii, în anii următori numărul de contracte declarate “a explodat”. Reducerea cu 10% a contribuţiilior pentru CAS ar duce la înjumătăţirea ponderii muncii la negru în PIB, adică 17% în următorii doi-trei ani. Nicolescu a spus că 30%-40% din firmele din sectorul privat dau o parte de bani angajaţilor pe statul de plată, şi o altă parte “în plic”, din cauza fiscalităţii excesive.
Citește pe Antena3.ro
Stimulente pentru angajatori
Consiliul mai doreşte acordarea de măsuri care să impulsioneze crearea de locuri de muncă declarate în ţară pentru a nu se mai ajunge la plecarea muncitorilor în străinătate. Nicolescu a spus că distribuţia bugetară este axată prea mult pe social comparativ cu sectorul economic, ceea ce pe termen lung va avea efecte negative. Consiliul pentru IMM-uri mai doreşte şi o reglementare flexibilă a angajaţilor temporari sau ocazionali şi reducerea birocraţiei. “Sunt anumite servicii care nu aşteaptă proceduri legale complexe: ca să strângi recolta şi să angajezi legal lucrătorii ai nevoie de contract, 20 de zile ca să-l depui, perioadă de contestaţii... Până se termină tot cad merele din pom sau vine îngheţul”, a explicat Neculai Viţelaru, vicepreşedinte în cadrul CNIPMMR.
daniel.ionascu@jurnalul.ro
