Aeroportul Kogălniceanu, în picaj financiar. Fondul de salarii, majorat puternic

Din cauza traficului redus, cele mai multe aeroporturi din România rezistă doar datorită subvențiilor. Chiar și așa unele dintre ele sunt pe pierdere, dar când vine vorba despre salariile și sporurile acordate nu se face economie. Anul trecut, Societatea Națională „Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu” din Constanța 

Aeroportul constănțean a primit anul trecut subvenții de 7 milioane de lei și a înregistrat pierderi de 9 milioane, la o cifră de afaceri de 35 de milioane. Salariile au crescut cu 50%, fiind plătite sporuri de complexitate, de tehnicitate și de „risc de control”. 

Totuși, pe fondul negocierii anuale a contractului colectiv de muncă, s-a produs o creștere a cuantumului total al cheltuielilor salariale de peste 50%. Această creștere semnificativă a cheltuielilor salariale este justificată doar în mică măsură ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie. În rest, vorbim despre creșteri salariale și sporuri acordate cu larghețe de conducerea aeroportului, arată un raport de audit al Curții de Conturi care a vizat perioada 2022-2024. Aeroportul este o societate comercială pe acțiuni, pachetul majoritar de acțiuni este 

deținut de statul român, reprezentat prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - 60%, Fondul Proprietatea - 20% și Consiliul Județean Constanța - 20%, ale cărei surse de finanțare se asigură din venituri proprii, sume alocate de la bugetul de stat, credite bancare, credite externe contractate sau garantate de stat etc.

La nivelul aeroportului, s-a constatat că nu este stabilită o procedură operațională prin care să se poată urmări modul de calcul al indemnizației acordate conducerii societății, membrilor Consiliului de Administrație, precum și orice modificare survenită în cuantumul acesteia pe durata mandatului, cu atât mai mult cu cât remunerația directorilor este stabilită de Consiliul de Administrație, prin Comitetul de Nominalizare și Remunerare și se raportează la două componente: o indemnizație fixă, stabilită între limitele impuse de lege și o indemnizație variabilă, stabilită în funcție de indicatorii-cheie de performanță aprobați. Același lucru este valabil și în ceea ce privește stabilirea salariilor angajaților, inclusiv a sporurilor și beneficiilor salariale, în baza căreia să se poată stabili în orice moment etapele și prevederile legale care au condus la formarea salariului acordat unui angajat, pe o anumită funcție, într-o anumită perioadă, precizează raportul citat.

În ceea ce privește sporurile prevăzute în contractul colectiv de muncă pentru diverse categorii de salariați, în funcție de locul în care își desfășoară activitatea, s-a constatat că acestea sunt acordate fără a se ține cont de faptul că, în esență, prin natura lor, aceste sporuri se pot substitui (exemplificare în acest sens: sporul pentru risc de control - 30% - și sporul de complexitate - 25%-40%), ele fiind acordate unui număr de 5 salariați din cadrul Serviciului economico-financiar și Aprovizionare, Compartiment Audit Intern, CFG și CFP; sporul de tehnicitate (10%) acordat unui număr de 31 salariați din Direcția Tehnică, care prin natura locului de muncă în care sunt angajați și conform abilităților solicitate la încadrare, trebuie să-și îndeplinească atribuțiile specifice unei structuri tehnice. Din calculul efectuat asupra salariilor angajaților beneficiari de sporurile menționate anterior, a rezultat că în luna octombrie 2024, cuantumul acestora a fost stabilit la o valoare totală de 29.670 de lei, aferentă următoarelor valori brute: 

- Sporul pentru risc de control (30%) = 7.968 de lei pentru 5 salariați; 

- Sporul de complexitate (25%-40%) = 9.367 de lei, pentru 5 salariați; 

- Sporul de tehnicitate (10%) = 12.065 de lei, pentru 31 salariați. 

Sporuri fără un regulament clar de acordare

Totodată, s-a constatat că în cazul beneficiarilor de sporuri care sunt stabilite între niște limite procentuale minime și maxime, nu s-a prevăzut ca acordarea acestora să se efectueze în baza unui Regulament-cadru aprobat la nivelul Consiliului de Administrație, în scopul stabilirii unei modalități obiective, clare și transparente, de acordare a sporurilor procentuale, în funcție de locurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă. 

„Exemplificăm în acest sens cu o selecție de sporuri și modul general în care acestea au fost aprobate prin CCM, ca intervale procentuale: 

• spor pentru îndeplinirea unei funcții suplimentare, calculat la salariul de bază minim al funcției înlocuite: 15%-30%; 

• începând cu data de 01.08.2024, s-a stabilit acordarea unui spor pentru salariații care îndeplinesc calitatea de membru în unitatea de implementare a proiectului (UIP): 5%-30%; 

• spor pentru complexitatea muncii: 5%-40%; 

• spor pentru deservirea unor instalații: 10% - 25%. 

În concluzie, pe fondul negocierii anuale a CCM, ținând cont de creșterea salariului minim pe economie, concomitent cu acordarea unor sporuri diverselor categorii de salariați ai entității, s-a produs creșterea anuală a cuantumului total al cheltuielilor salariale care impactează semnificativ bugetul de venituri și cheltuieli al societății, în proporție de peste 50%”, arată inspectorii Curții.

„Având în vedere că, în perioada auditată, au fost constatate două refuzuri de viză de control financiar preventiv, acordate de persoana care exercită viza de CFP, pentru cheltuieli de natură salarială care depășeau limita maximă prevăzută în bugetul de venituri și cheltuieli și, ținând cont de faptul că aceste nereguli au fost constatate și sancționate contravențional, conform legii, de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Galați, recomandăm prudență în stabilirea salariilor personalului și încadrarea în limitele bugetare aprobate, astfel încât să se asigure respectarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. a) din OG nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară”. 

din raportul Curții de Conturi

Gradul de îndatorare a crescut îngrijorător

Raportul auditului subliniază neconformități în evidența creanțelor clienților în litigiu și a constituirii provizioanelor aferente.

Auditul a constatat că:

• Clienții cu litigii mai vechi de un an nu erau înregistrați în contul „Clienți incerți sau în litigiu” decât după intrarea în insolvență, fără o prevedere legală clară;

• Provizioanele constituite nu respectau principiul prudenței, ceea ce a dus la supraevaluarea pierderilor potențiale, precum în cazul unui litigiu pentru drepturi salariale, unde provizioanele cumulau peste 20 de milioane de lei în 2023-2024.

Acest lucru a determinat ca indicatorul gradului de îndatorare al aeroportului să ajungă la 223,06 în 2023, comparativ cu media sectorială de 71,7, crescând riscul de insolvență al societății.

Citește pe Antena3.ro

O ucraineancă dispărută în Italia a fost găsită în casa unui român. Tatiana a făcut o mărturie la care nimeni nu se aștepta