Productia de capsuni din Romania va creste in acest an cu 20%-30%. Plantatii noi de aproape 100 de hectare vor intra pe rod in judetul Bihor. Este vorba despre un soi italienesc cu productivitate de cinci ori mai mare decat cea obisnuita la noi. Productia va merge la export.
Un mare producator italian de fructe Salvi Vivai, cu o productie anuala de 100.000 de tone, a incheiat in 2005 un parteneriat cu o firma romaneasca din judetul Bihor pentru dezvoltarea culturilor de capsuni. Boro Ecofruct din Tinaud este reprezentantul italienilor, dar si primul utilizator al materialului saditor. Pe langa productia proprie, Boro Ecofruct distribuie material saditor altor fermieri care vor sa se apuce de cultivat capsuni. "Avantajul consta in faptul ca toate cheltuielile de infiintare a culturii sunt suportate de noi pana la recolta. Fermierii au insa obligatia sa ne vanda recolta in urmatorii doi ani", explica Florian Borodan, director al Boro Ecofruct. Zece intreprinzatori din zona au batut palma si asteapta deja anul acesta prima recolta. Alti zece sunt pe punctul de a li se alatura. Parteneriatul este insa valabil doar pentru judetul Bihor, deoarece la cel mult doua-trei plantatii este necesara prezenta unei masini frigorifice, ne spune Florian Borodan, director al Boro Ecofruct. Pentru restul tarii, italienii vor asigura toate cele necesare infiintarii culturii, inclusiv plantarea mecanizata, dar si experienta proprie. "Vrem sa facem o echipa tehnica proprie care sa vina in zona si sa-i consilieze pe toti ce vor sa cultive capsuni", spune Carlo Guerra, director de vanzari la Salvi. Insa pentru restul tarii ei nu vor credita si nici nu vor cumpara fructele. TEREN LIBER. Acesta este doar primul pas pe care italienii il fac aici. Planurile sunt insa mult mai mari si includ cumpararea de terenuri agricole in Romania. In prezent exporta la noi doar 3%-4% din productia din materialul saditor produs, dar spera ca in trei-patru ani ponderea sa ajunga la 10%-15%. Ei cred ca Romania are un viitor pentru aceasta cultura, pentru ca avem pamanturi odihnite, curate, clima potrivita si forta de munca ieftina. Doar dezinfectarea cu bromura de metil a unui hectar de teren costa in Italia 5.000 de euro. Aici, aceasta operatiune nu este necesara, pamantul fiind curat. Un alt element important pe care l-au luat in considerare a fost sezonul de recoltare. In Romania, capsunile se coc pe la sfarsitul lunii iunie, atunci cand in Italia recoltarea este pe sfarsite. FORMULA UNU. In Italia, Salvi Vivai are in proprietate 1.000 de hectare si comercializeaza plantele a inca 1.200 de producatori, iar capsuna reprezinta 35%-40% din afacere. "Capsuna iti face intrarea in retele de magazine", explica Carlo Guerra, director de vanzari la Salvi. Produsul este foarte cautat in Italia, iar capacitatea de vanzare a firmei este mai mare decat cea de productie. "Cultivarea capsunilor este foarte dificila. Este formula unu a agriculturii", ne spune italianul. STATISTICA. Suprafata ideala pentru o cultura de capsuni este de trei-cinci hectare. "La opt hectare ai deja nevoie de 200 de persoane pentru cules. Nu cautam suprafete excesiv de mari, ca sa nu ramana nerecoltate", explica Florian Borodan. Suprafata cultivata cu capsuni in Romania la nivelul anului 2004 a fost de 2.046 hectare. Productia estimata este apropiata de cea a anului 1990, de aproximativ 18.000 de tone de fructe. In judetul Satu Mare se gaseste cea mai mare suprafata cultivata cu capsuni: 1.084 hectare care produc peste 11.000 de tone.Citește pe Antena3.ro
PRODUCTIVITATE DE CINCI ORI MAI MARE
| ||
|
RASADURI
|
In apropiere de Ferrara, oras din nordul Italiei, timp de doua luni pe an, 350 de femei poloneze si italience lucreaza intr-o hala imensa la pregatirea "stolonilor". Tulpinile de capsuni sunt aduse aici si "cosmetizate" pentru a fi vandute. Alte 500 de femei fac aceeasi operatiune intr-o alta locatie. Rezultatul? 60 de milioane de plante pe an. Jumatate raman in Italia, iar restul se exporta in Franta, Germania, Austria, Cehia, Ex-Yugoslavia, Polonia, Olanda, Belgia si mai nou si in Romania. Italienii au observat ca Romania are atatea terenuri nemuncite, incat rotatia culturii, plantarea o data la cinci ani a capsunului pe acelasi teren, nu constituie o problema.
|