Unele mari lanţuri de magazine şi furnizorii lor ar putea fi amendate la începutul anului viitor, după ce se va încheia investigaţia declanşată în anul 2009, a anunţat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. “La începutului lui 2013 va fi finalizată investigaţia pe piaţa de retail (care vizează marile lanţuri de magazine şi furnizorii lor – n.r.). S-ar putea să fie sancţiuni”, a afirmat Chiriţoiu într-un seminar pe teme de competiţie. El a precizat că piaţa de retail nu este printre pieţele care merg cel mai prost în România, cel puţin din perspectiva evoluţiei preţurilor, şi a menţionat că au fost sectoare unde preţurile au crescut mai mult decât la alimente.
Anterior, instituţia a demarat patru investigaţii pe piaţa comercializării produselor alimentare. Acestea vizează companii ca Metro, Real, Rewe, Mega Image, Billa România şi CDE R Interex. “Investigaţiile privesc posibile înţelegeri anticoncurenţiale între comercianţi şi furnizorii acestora, referitoare la stabilirea preţurilor de vânzare sau de revânzare, cu potenţiale efecte asupra bunăstării consumatorilor finali”, declara în primăvară Valentim Mircea, vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei. Retailerii se află într-o expansiune continuă în ultimii ani, în fiecare săptămână anunţând deschiderea unui magazin în ţară.
Taxe de raft şi de extindere
Producătorii de alimente s-au plâns în mai multe rânduri că marile lanţuri de magazine umflă preţurile mărfurilor pe care le scot la vânzare. Ei au acuzat faptul că le sunt impuse taxe de raft foarte mari care nu fac altceva decât să scumpească mâncarea de producţie internă cu peste 30%.
Firmele autohtone susţineau că sunt obligate să-şi vândă produsele către hipermarketuri la preţuri foarte mici şi din acest motiv au dificultăţi în derularea activităţii, banii oferiţi pentru marfa lor fiind atât de puţini încât nu pot acoperi nici măcar costurile de producţie. În 2009 au avut loc adevărate “revolte” ale producătorilor interni în privinţa taxelor impuse de lanţurile de magazine.
Într-un document al Consiliului Concurenţei, postat pe site-ul instituţiei, se face un rezumat al situaţiei. Recomandările instituţiei cuprind: “eliminarea taxelor pentru care nu se poate observa o legătură directă şi imediată cu contraprestaţia comercianţilor, cum ar fi taxa pentru acoperirea cheltuielilor de extindere/modernizare a reţelei de magazine sau taxe pentru a acoperi într-un fel sau altul riscul nevânzării produselor; eliminarea clauzei clientului celui mai favorizat din relaţiile comerciale dintre comercianţi şi furnizori, pe fondul existenţei taxelor de raft, în scopul protejării bunăstării consumatorului final şi a menţinerii unui mediu echitabil de manifestare a concurenţei între toţi agenţii economici revânzători prezenţi în piaţă; responsabilitatea alocării spaţiului la raft să rămână în sarcina comerciantului, pentru a garanta tratamentul egal al furnizorilor”.
Taxele de raft sunt rezultat al puterii superioare de negociere a marilor retaileri. În alte cazuri, însă, aceste taxe sunt oferite de către furnizori tocmai pentru a le oferi avantaje comerciale.
Clauza “clientului cel mai favorizat”
O altă clauză aflată în vizor este “clauza clientului cel mai favorizat”. Prin aceasta, producătorul de alimente se obligă să ofere retailerului cel mai bun preţ oferit de acesta pe piaţă. Spre exemplu: dacă un producător de roşii oferă unui lanţ de magazine un anumit preţ mic, atunci este obligat să ofere acelaşi preţ mic şi altui retailer cu care are această clauză. Mai mult, atunci când face o reducere unui lanţ de magazine, automat trebuie să scadă preţul şi celorlalte cu care are un astfel de contract. “Consiliul Concurenţei consideră că aplicarea clauzei MFN (a clientului celui mai favorizat n.r.), coroborată cu practicarea taxelor de raft, induce costuri suplimentare artificiale pentru comerţul tradiţional, influenţând negativ capacitatea acestuia de a concura cu reprezentanţii comerţului modern”, se arată în documentul Consiliului.
Topul amenzilor
Autoritatea de concurenţă poate sancţiona companiile care încalcă legislaţia cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, marile amenzi aplicate până acum de Consiliul Concurenţei se învârt în jurul a 3% din cifra de afaceri. Cele mai dureroase au fost aplicate Petrom 366 milioane lei, Rompetrol 159 milioane lei, OMV 137 milioane lei, Lukoil 136 milioane şi operatorilor telecom Orange (147 milioane lei) şi Vodafone (120 milioane lei). Presupunând acelaşi procent de 3% din cifra de afaceri, marile lanţuri de magazine riscă o amendă de circa 470 milioane de lei.
CE stă cu ochii pe Auchan şi Real
Preluarea hipermarketurilor din România ale retailerului Real de către firma franceză Auchan ar putea să aibă nevoie de avizul Comisiei Europene (CE), având în vedere că tranzacţia vizează magazine din mai multe ţări, a declarat miercuri preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. “Noi încă nu am fost notificaţi de niciuna din părţi în legătură cu această tranzacţie. Având în vedere că e vorba de magazine din mai multe ţări, probabil va fi nevoie de avizul Comisiei Europene”, a afirmat Chiriţoiu. Retailerul francez Auchan este favorit pentru preluarea de la grupul Metro a operaţiunilor Real din Europa de Est, potrivit presei internaţionale, iar preţul este undeva în jur de 900 de milioane de euro. Metro analizează de mai mult timp vânzarea operaţiunilor Real, partea unui proces de schimbare a strategiei grupului. Lanţul francez de hipermarketuri Auchan vizează achiziţia a 95 de magazine Real în România, Polonia, Rusia şi Ucraina.
Metro deţine în România 32 de magazine Metro Cash & Carry şi 24 de hipermarketuri Real.
Auchan este prezent în România din 2006, iar până 2015 are în plan să ajungă la o reţea de 15 magazine.
Citește pe Antena3.ro