x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Analiză: De ce se umflă piața imobiliară și încotro se îndreaptă

0
19 Iun 2021 - 21:30
Analiză: De ce se umflă piața imobiliară și încotro se îndreaptă


Spre deosebire de criza financiară din 2008, actuala recesiune economică generalizată nu doar că nu a oprit tendinţa generală de creştere a preţurilor locuinţelor şi ale altor active imobiliare, ci a accelerat-o la cote istorice, scrie Ziarul Financiar.

Când se va stabiliza piaţa şi cum, printr-o cădere sau o încetinire lentă, părerile sunt împărţite. Printre necunoscutele ecuaţiei sunt amploarea falimentelor care vor urma crizei, dacă va fi un val de afaceri ne­via­bile, când guvernele îşi vor retrage sti­mu­len­tele economice şi pe cele prin care îm­pie­dică distrugerea de locuri de muncă şi când băncile centrale vor începe să majoreze dobânzile.

În Europa, primul semnal al creşterii dobânzilor este aşteptat anul acesta de la Ungaria. Un factor nou care influenţează preţurile în actuala criză este scumpirea materialelor de construcţii şi penuria de forţă de muncă din sectorul de profil.

Odată cu izbucnirea pandemiei şi căderea economiilor în recesiune, un val fără precedent de inflaţie a preţurilor locuinţelor a umflat pieţele lumii, din Bucureşti şi Varşovia până în oraşele din deşerturile Americii şi Australiei, stârnind temeri că se creează o bulă care se va sparge şi va aduce alte necazuri.

La mijlocul anului trecut, cu istoria crizei anterioare în minte, mulţi analişti prognozau că până la încheierea anului 2020 preţurile locuinţelor îşi vor înceta urcuşul şi o vor lua în jos. Semnele specifice unei bule, adică decuplarea preţurilor de venituri şi creditarea excesivă, însoţită de activitate în construcţii mai mare ca de obicei, începeau să devină evidente. Piaţa nu a căzut, ci din contră, inflaţia din imobiliare a accelerat.

Spre exemplu, agenţia de rating Fitch se aştepta ca preţurile locuinţelor să coboare cu 8-12% în Spania până la finalul anului 2020. Paul Cheshire, profesor de geografie economică la London School of Economics (LSE), este şi el unul din analiştii care credeau că piaţa se va duce în jos. Reconsiderându-şi anul acesta predicţiile, el spune că principalul motiv pentru care scăderea nu a mai venit este, cel puţin pe termen scurt, că „aproape toate statele europene încă îşi spri­jină economiile, în particular gos­po­dă­riile individuale şi în special pro­prietatea de locuinţe“, scrie CGTN Europe.

La nivel mai larg, măsurile de sprijin includ programele prin care guvernele subven­ţio­nea­ză salariile la companiile rămase fără acti­vi­tate din cauza pandemiei şi efor­tu­rile de a ţine ser­viciile în mişcare prin mun­ca de acasă. Astfel, mulţi angajaţi şi-au putut păstra veniturile şi locurile de muncă, ceea ce a făcut ca şo­majul să nu atingă nive­lu­rile din criza anterioară şi a ajutat la evi­tarea vân­zărilor în masă vă­zu­te în recesiunile anterioare.

De asemenea, norma în Eu­ro­pa au devenit intervenţiile sta­tului pentru protejarea pieţelor. În multe state au fost introduse sus­pen­dări temporare ale eva­cu­ă­rilor si­lite, punându-se presiune şi pe bă­nci să amâne rambursarea ipo­te­cilor pentru cei care nu-şi permit plăţile. Aceasta înseamnă că nu au existat vânzări forţate.

De asemenea, după criza anterioară condiţiile creditelor ipotecare au devenit mai stricte, avansurile sunt mai mari, iar oferta de locuinţe este mică. „Într-un fel, o prăbuşire a pieţei locuinţelor a fost prevenită, cel puţin pe termen scurt, de cei care fac politica economică“, a explicat Christian Hilber, profesor la LSE.

Unele instituţii erau încă dinainte de pandemie îngrijorate că în unele părţi ale Europei pieţele se supraîncălzesc după mulţi ani cu dobânzi foarte mici, adică cu credit ieftin şi cerere mare, remarcă The Wall Street Journal. Însă acum pieţele sunt supraalimentate de miile de miliarde de euro prin care guvernele stimulează creşterea economică, dar şi de schimbarea nevoilor salariaţilor, dintre care mulţi muncesc de la distanţă. Iar stând mai mult timp acasă, dintr-o dată milioane de oameni şi-au dat seama de avantajele de a avea o locuinţă proprie, notează Deutsche Welle.

Apoi, pentru că în criză băncile centrale au ţinut dobânzile chiar şi mai jos de zero, unele active financiare sigure au încetat să mai aducă profit, iar investitorii instituţionali s-a îndreptat spre piaţa imobiliară. Potrivit Real Capital Analytics, volumul investiţiilor unor astfel de investitori „ corporaţii, fonduri de hedging - în Europa a crescut la un nivel record în 2020, ajungând să reprezinte 30% din activitatea de achiziţii. În 2015, ponderea era de 10%.

„Creşterea investiţiilor vine în contextul în care începem să vedem o schimbare structurală pe piaţa investiţiilor rezidenţiale în sensul îndepărtării de sectoare de real estate mai tradiţionale precum birourile şi spaţiul de retail“, spune Oliver Knight, consultant la Knight Frank. În Varşovia, unde preţurile locuinţelor au înregistrat printre cele mai mari creşteri din UE, dezvoltătorul Atrium şi-a schimbat strategia, preferând să investească mai degrabă în locuinţe de închiriat decât în spaţii de retail.

Banca centrală daneză a avertizat recent că finanţarea ieftină şi sumele economisite care au crescut în pandemie i-ar putea ispiti pe oameni să se îndatoreze în exces pentru a-şi cumpăra o locuinţă. Danemarca este prima ţară din lume care a introdus dobânzi negative. „Este clar că preţurile nu sunt sustenabile pe termen lung“, a spus un oficial al băncii.

O consecinţă a preţurilor mari este apariţia de dezechilibre sociale. În special tinerii ajung să nu-şi permită o locuinţă proprie, iar tinerii sunt cei care pot ajuta la rezolvarea problemelor demografice tot mai acute din lumea dezvoltată. Locuinţele mai scumpe duc şi la creşterea chiriilor, ceea ce înseamnă poveri mai mari pentru cei care locuiesc cu chirie şi o reorientare a cheltuielilor acestora.

Pe de altă parte, explozia pieţei a ajutat băncile să se ferească de deflaţia altor active. Şi UBS notează că majorările de preţuri în contextul stimulentelor guvernamentale, al bailout-urilor din sectorul creditelor ipotecare şi al dobânzilor joase sunt nesustenabile.

Mediafax

Citeşte mai multe despre:   imobiliare

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Sectorul IMM-urilor scârțâie din toate încheieturile

Sectorul IMM-urilor scârțâie din toate încheieturile
Deși premierul Florin Cîțu se laudă cu marea creștere a economiei din acest an, zeci de mii de firme sunt cu spatele la zid. Ultimele statistici arată că în primul semestru al acestui an, numărul companiilor...

Premierul Cîțu a rezolvat problema exportului de ovine și caprine – prin eliminare

Premierul Cîțu a rezolvat problema exportului de ovine și caprine – prin eliminare
România poate fi eliminată, în sfârșit, din topul mondial al exportatorilor de ovine și caprine, după ce premierul Florin Cîțu a intervenit personal, luni, în stoparea transportului de animale vii. Motivația...

Șomajul s-a situat la 3% în iunie 2021

Șomajul s-a situat la 3% în iunie 2021
La sfârşitul lunii iunie 2021, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,06 pp şi egală cu cea din luna iunie a anului 2020. Numărul total de şo...

Înmatricularile auto au crescut cu peste 20% în iulie 2021

Înmatricularile auto au crescut cu peste 20% în iulie 2021
Circa 17.500 de autovehicule noi au fost înmatriculate în luna iulie 2021, cu 20,3% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, transmite Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile...

Prețurile producției industriale au crescut cu peste 11% în iunie 2021

Prețurile producției industriale au crescut cu peste 11% în iunie 2021
Preţurile producţiei industriale au crescut cu 11,8% în luna iunie 2021, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Totodată, acestea au...

Piața locală de fuziuni și achiziții a crescut la 1,8 miliarde de euro în primul semestru din 2021

Piața locală de fuziuni și achiziții a crescut la 1,8 miliarde de euro în primul semestru din 2021
Valoarea totală estimată a tranzacțiilor de tip M&A a fost de 1,8 miliarde de euro în primul semestru din 2021, pentru circa 80 de tranzacții anunțate, arată o analiză PwC România. Astfel, prima...

Efect în lanț al prăbușirii acțiunilor grupului din care face parte eMag

Efect în lanț al prăbușirii acțiunilor grupului din care face parte eMag
Acţiunile grupului olandez Prosus, din care face parte şi eMag, au scăzut la mijlocul zilei de marți cu 6,4%, scrie ZF. Rezultatele vin după ce acţiunile Tencent, gigantul chinez din domeniul tehnologiei...

Administratorii speciali de la uzinele Cugir și Moreni au fost eliberați din funcții

Administratorii speciali de la uzinele Cugir și Moreni au fost eliberați din funcții
Administratorii speciali ai Uzinei Mecanică Cugir, Fabricii de Arme Cugir şi Uzinii Automecanica Moreni au fost eliberaţi din funcţie, a anunţat ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi...

BRD a înregistrat un profit net cu peste 50% mai mare în semestrul I din 2021

BRD a înregistrat un profit net cu peste 50% mai mare în semestrul I din 2021
BRD a înregistrat un profit net de 626 milioane de lei în semestrul I din 2021, cu 50,9% mai mare față de aceeași perioadă de anul trecut, când a fost de 415 milioane de lei. "Venitul net bancar a...

Românii, printre saracii Europei. Penultimul loc în UE la plecarea în concediu

Românii, printre saracii Europei. Penultimul loc în UE la plecarea în concediu
Circa 28% dintre cetățenii UE, respectiv 35 de milioane de persoane nu pot pleca în concediul de vară timp de o săptămână din cauza lipsei banilor. Totodată, procentul ajunge la 59,5% pentru cei aflați în...

Virgil Popescu face precizări despre acțiunile OMV la Petrom

Virgil Popescu face precizări despre acțiunile OMV la Petrom
Compania austriacă OMV nu poate vinde acţiunile pe care le deține la Petrom fără acordul statului român, a scris ministrul Energiei, Virgil Popescu, pe Facebook. "Din păcate, lansarea unor zvonuri...

Ministrul Economiei a eliberat din funcție administratorii speciali de la trei companii de stat

Ministrul Economiei a eliberat din funcție administratorii speciali de la trei companii de stat
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, anunță eliberarea de funcție a administratorilor speciali de la trei companii de stat: Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir și Uzina Automecanica Moreni. Salariile lor...

Contract Title: Aquisition of  Small lab equipment Publication reference: RORS-279/USAMVB Timisoara    

Contract Title: Aquisition of  Small lab equipment  Publication reference: RORS-279/USAMVB Timisoara    
Contract Title: Aquisition of  Small lab equipment Publication reference: RORS-279/USAMVB Timisoara     Banat’s University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine “King...

Prețul carburanților, ultima tușă a unui tablou sumbru

Prețul carburanților, ultima tușă a unui tablou sumbru
Anul acesta, odată cu trecerea lunilor, prețurile produselor de larg consum au început să crească din ce în ce mai agresiv. Guvernul pare depășit de situație și, mai degrabă, preferă să ocolească subiectul...

UE pierde 50 de miliarde de euro anual din plimbarea profiturilor. Cât pierde România, știe cineva?

UE pierde 50 de miliarde de euro anual din plimbarea profiturilor. Cât pierde România, știe cineva?
Plata impozitelor pe profit de către companiile multinaționale este o problemă care preocupă Comisia Europeană. Ea vrea ca toți acești giganți să fie obligați să-și declare public locul unde își realizează...
Serviciul de email marketing furnizat de