Analiză ZF: 2024 va fi anul datoriilor în Europa.

Ungaria, Polonia şi alte economii emergente au început anul îm­prumutându-se cu sete pe pie­ţele internaţionale. Guver­nul de la Budapesta a vrut dolari, iar cel nou, pro-UE, de la Varşovia a lansat cea mai mare emisiune de euroobli­gaţiuni din istoria ţării. Dar cu la fel de multă sete se îndatorează şi economiile mai bogate din zona euro, care vor emite anul acesta o cantitate record de obligaţiuni.

„Nu putem prezice ce se va întâmpla în următoarele luni sau până la sfârşitul anului“, a explicat graba ministrul ungar de finanţe Mihaly Varga după ce Ungaria a depăşit cu 500 de milioane de dolari planul iniţial al emisiunii de obligaţiuni. „Am decis să majorăm suma deoare­ce am avut oportunitatea să o facem mulţumită yieldurilor favorabile.“ Iar guvernul de la Budapesta s-ar putea să aibă motive să se grăbească.

Potrivit calculelor birou­lui naţional de statistică şi ale Bloomberg, costul serviciului datoriei ungare s-a dublat în pri­mele trei trimestre ale anului trecut şi l-a întrecut pe cel al Italiei, ajungând astfel cel mai mare din Uniunea Europeană. Banca centrală estimează preţul serviciului datoriei maghiare la 4,3% din PIB. Spre comparaţie, pentru Italia, indicatorul este la 3,8% din PIB, iar pentru Grecia, la 3,5% din PIB. Italia şi Grecia sunt cele mai îndatorate economii din UE. Costul serviciului datoriei Poloniei este echivalent cu 2,1% din PIB, iar cel al datoriei României este de 1,6% din PIB.

Ungaria s-a împrumutat accelerat anul trecut pentru că nu a mai avut acces la fonduri UE din cauza îngrijorărilor că sub guvernul lui Viktor Orban este încurajată corupţia şi este atacat statul de drept. Săptămâna trecută, cea mai îndatorată ţară est-europeană a vândut obligaţiuni în dolari, cu scadenţa la 12 ani, de 2,5 miliarde de dolari. Surse apropiate opera­ţiunii au spus că datoria ungară a avut un yield cu 180 de puncte de bază peste cel al titlurilor de trezorerie americane, notează Bloomberg.

Anul trecut, Budapesta a preferat să se împrumute în forinţi, prin obligaţiuni legate de inflaţie, la dobânzi ridicate. Ministrul econo­miei Marton Nagy a explicat că în acest fel, deşi statul se împovărează, ungurii obţin venituri mai mari din dobânzi, ceea ce se va traduce prin consum intern mai mare şi revenire economică mai rapidă. Polonia a vândut luna aceasta euroobligaţiuni de 3,75 de miliarde de euro, cu scadenţe la 10 şi 20 de ani. Cererea din partea investitorilor a fost de peste 10 miliarde euro, ceea ce, în opinia guvernului de la Varşovia, arată un interes ridicat din partea investitorilor din toată lumea, nu doar din Europa.

Polonia intenţionează să acceseze mai des finanţarea externă deoarece are nevoie de bani pentru finanţarea promisiunilor electorale de anul trecut şi a unui uriaş program de înarmare care ar face din armata poloneză una dintre ce­le mai puternice din Europa. În aceste condiţii, noul guvern, al premierului Donald Tusk, a ma­jorat proiecţia de deficit bugetar pentru anul acesta la 5,1% din PIB şi mizează pe debloca­rea unor fonduri europene de aproape 60 de miliar­de euro. Nevoia netă de împrumut a Poloniei pentru 2024 este evaluată la 58 miliarde euro. Cehia, cea mai puţin îndatorată dintre econo­mii­le est-europene mari, a ales altă cale şi urmăreşte reducerea deficitului bugetar. A reuşit să facă acest lucru anul trecut, chiar mai bine decât s-a aşteptat, mulţumită fondurilor europene şi suprataxării. Deficitul a scăzut probabil la 3,6% din PIB în 2023 şi este posibil să ajungă anul a­cesta la 2,2% din PIB cu ajutorul unui tratament de majorări de taxe şi reduceri de subvenţii.

Guvernul de la Praga recurge la austeritate deoarece datoria de stat a Cehiei a înregistrat printre cele mai rapide creşteri din UE în timpul pandemiei şi al crizei energetice euro­pene, punând presiune pe buget. Politicienii cehi dezbat dacă ţara ar trebui să intre sau nu în zona euro. Disciplina bugetară este una dintre condiţii. O analiză a băncii centrale cehe atrage atenţia că „poziţia bugetară a celor mai multe dintre statele din zona euro rămâne una neonorabilă, cu deficitele bugetare rămase din pandemie reducându-se doar foarte încet şi cu niveluri ale datoriei în unele economii aflate la limita sustenabilităţii“.

Raportul băncii arată şi că „dezvoltarea viitoare a uniunii monetare este impredictibilă“. Ţările din zona euro acumulează în continuare datorii. Reuters scrie despre un potop de obligaţiuni de 150 miliarde euro emise doar luna aceasta de guvernele euro care-i nelinişteşte pe investitori. Pieţele din regiune au de absorbit anul acesta o cantitate record de datorii publice, emisiunile de obligaţiuni emise în 2024 urmând să urce la 675 miliarde euro.

Ca şi guvernul ungar sau cel polonez, guvernele din zona euro se grăbesc să profite de condiţiile de finanţare cât timp acestea mai sunt bune. Yieldurile, un indicator al costului finanţării, au început anul în creştere după ce au plonjat în noiembrie şi decembrie. Schimbarea de direcţie reflectă probabilitatea mai redusă ca BCE să înceapă devreme ciclul reducerilor de dobânzi de politică monetară.

(sursa: Mediafax)