Din cele peste 5.203 de unităţi bancare care funcţionează în prezent, în România, mai puţin de 550 sunt la ţară. Adică sub 11%. Majoritatea covârşitoare a acestora aparţin CEC Bank, celelalte 39 de instituţii bancare au, împreună, numai 62 de sucursale la ţară, cele mai multe în comunele din jurul marilor oraşe.
Locuitorii de la sate, dar şi cei care stau în zonele metropolitane din jurul localităţilor foarte mari, trebuie să se ducă, vrând-nevrând, în cel mai apropiat oraş pentru a scoate bani de la bancă sau a face alte operaţiuni. Şi legumicultorii sau crescătorii de animale sunt nevoiţi să bată drumul către oraş pentru a lua un credit de lucru sau o cofin-nanţare europeană. Zona rurală este complet abandonată de bănci, cu excepţia CEC, care este deţinută de statul român. Nici cele mai mari patru bănci private – BCR, BRD, Raifeissen şi Banca Transilvania — nu reuşesc măcar să aibă sucursale în toate cele 320 de oraşe din ţară, major¬tatea unităţilor deschise fiind în Bucureşti, în reşedinţele de judeţ şi în cele 100 de municipii. În comune, au împreună numai 36 de sucursale, potrivit site-urilor proprii. Chiajna, Bragadiru, Snagov, Agigea, Valul lui Traian, Filipeştii de Pădure, Gilău sunt câteva dintre ele. Şansele ca lucrurile să se schimbe sunt zero pentru că, începând din anul 2009, bancherii şi-au redus numărul de unităţi din teritoriu, ca să-şi optimizeze cheltuielile, iar acest proces a continuat şi în acest an. „În perioada iunie 2014 – iunie 2015, reţeaua de unităţi bancare s-a redus cu 105 unităţi şi a coborât la 5.203, iar numărul de salariaţi din sistemul bancar a la 57 300 angajaţi”, potrivit datelor BNR. scăzut cu 669 persoane şi a ajuns
În sectorul bancar românesc, o unitate teritorială deserveşte în medie 3 760 de persoane, cu mult peste media europeană de 2 450 persoane. Acest raport este mult mai ridicat în oraşele mari unde toate băncile se bat pe clienţi, şi se micşorează pe măsură ce scade numărul de locuitori dintr-o localitate. În oraşele mici care au până-n 5.000-6.000 de locu-itori, nu sunt prezente mai mult de două-trei bănci, ceea ce limitează deciziile populaţiei de a alege cel mai bun serviciu bancar. Pe de altă parte, eficienţa sala¬riaţilor din bănci are spaţiu de îmbunătăţire.
„În România, un angajat bancar gestionează active de circa 1,5 milioane euro, în timp ce media din UE este de peste 10 milioane euro”, potrivit BNR.
Un angajat din sectorul bancar deserveşte, în medie, 345 de persoane, iar media europeană este de 175 de persoane pe angajat bancar.
Procesul de restruc¬turare a activităţii manifes tat prin scăderea numărului de unităţi şi salariaţi din sistem afec¬tează negativ accesibilitatea popula ţ i e i la serviciile bancare.
Liviu Voinea, viceguvernator BNR