Statele UE au ajuns, în decembrie 2023, la un acord privind accesul parțial al Bulgariei și României la Spațiul Schengen. Începând din 31 martie 2024, controalele la frontierele maritime și aeriene vor fi eliminate.
Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un acord privind permisiunea de a călători fără pașapoarte la granițele terestre, iar subiectul va fi supus discuțiilor ulterioare.
A fost un drum lung și dificil pentru a se ajunge în această etapă.
Cele două state au aderat la UE în urmă cu peste 15 ani, în 2007, Comisia Europeană recomandând pentru prima dată aderarea la spațiul Schengen a acestor țări în 2018. Totuși, permisiunea a fost blocată ulterior de statele din Consiliul UE.
Decizia din decembrie 2023, prin care Austria, un stat care anterior s-a opus, a fost de acord cu aderarea „parțială” a celor două țări la Schengen. Schimbarea de poziție a Vienei a fost lăudată de președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, drept „un pas major înainte pentru ambele țări și pentru spațiul Schengen în ansamblu”, în timp ce executivul comunitar a transmis într-o declarație că va „sprijini călătoriile, comerțul și turismul”.
Turismul NU va fi stimulat
Totuși, dacă apartenența „parțială” la Schengen va stimula economiile României și Bulgariei este discutabil.
O modalitate prin care Schengen stimulează turismul în UE este prin facilitarea excursiilor scurte, chiar și de numai o zi, de exemplu între Franța și Elveția. Se poate ajunge cu mașina ori cu trenul, fără bătăi de cap sau întârzieri asociate verificărilor pașapoartelor.
Cu toate acestea, din moment ce intrarea parțială a României și Bulgariei la Schengen nu elimină controalele pașapoartelor la granița terestră – doar la frontierele maritime și aeriene – este foarte puțin probabil să fie stimulate excursiile de scurtă durată sau de o zi din partea persoanelor care vin din țările vecine, precum Ungaria sau Grecia.
Vor fi în continuare cozi mari la punctele de trecere a frontierei. Este o veste proastă pentru turism, din moment ce principala sursă de turiști în Bulgaria este România, iar cea mai mare sursă de turiști în România este Ungaria. Trecerile relaxate ale frontierei terestre ar spori aceste cifre, cu beneficii economice pozitive pentru sectorul turismului.
Nici apartenența parțială la Schengen nu ușurează cu adevărat călătoriile cetățenilor UE care vin în România sau Bulgaria cu avionul. Deși controalele la frontierele aeriene urmează să fie eliminate, cetățenii UE pot deja călători în România sau Bulgaria fără viză.
Așadar, singurul mod care face procesul de călătorie mai ușor este prin reducerea timpului de așteptare la aeroport, deoarece călătorii din UE nu vor trebui să-și ștampileze pașaportul. Sigur, este puțin timp economisit la aeroport, dar îi va stimula cu adevărat pe cetățenii UE să aleagă un zbor către România sau Bulgaria? Probabil ca nu.
Turiștii care ar putea fi încurajați să viziteze Bulgaria sau România sunt cetățenii din afara UE care călătoresc cu o viză Schengen.
Din martie 2024, acelor turiști le va fi mai ușor să zboare în Bulgaria sau România, în cadrul turului lor prin Europa. Potrivit ghidului de vize, turiștii din circa 150 de țări pot vizita deja România și Bulgaria fără viză, inclusiv cetățenii turci și israelieni, cele mai mari două surse de turiști din afara UE.
Comerțul NU va fi impulsionat
De asemenea, comerțul nu va primi un impuls prea mare. Deoarece controalele la frontierele terestre vor rămâne în vigoare, implicațiile pentru comerț sunt limitate.
Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că transportul terestru este un mod semnificativ de transport de marfă. Conform Eurostat, ponderea transportului de marfă rutier și feroviar a fost de 55% din totalul transportului de mărfuri în România și 28% în Bulgaria, în 2021. Cozile lungi de camioane aglomerează drumurile care duc până la graniţa româno-maghiară.
Prin urmare, aderarea parțială la Schengen nu reduce traficul de tranzit și nu diminuează fluxul comerțului la granița terestră.
Poate că ar putea ajuta la stimularea comerțului maritim. Eliminarea controalelor pașapoartelor la frontierele maritime ar putea reduce costurile pentru navele de marfă originare din alte țări Schengen care sosesc în porturile Bulgariei sau ale României de la Marea Neagră. Ar putea accelera livrarea mărfurilor și ar putea reduce sarcinile administrative pentru companiile de transport maritim.
Cu toate acestea, este important să ne amintim că apartenența la Schengen se referă la libertatea de mișcare a persoanelor în cadrul UE - oamenii care lucrează pe navele de marfă sunt afectați.
Libera circulație a mărfurilor există încă de când România și Bulgaria au aderat la uniunea vamală a UE, în 2014. Orice beneficii suplimentare aduse comerțului maritim, prin accelerarea eficienței operaționale pentru firmele de transport maritim, vor fi minime.
Până la urmă, ținând granița terestră închisă, decizia de a acorda celor două țări apartenența „parțială” la Schengen este una cu o semnificație mai mult simbolică decât un beneficiu economic tangibil, notează euobserver.com.