Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Avertisment fără precedent: boom-ul Inteligenței Artificiale ar putea declanșa următoarea mare criză financiară mondială
Boom-ul investițiilor în inteligența artificială, care a împins bursele mondiale la maxime istorice, ascunde riscuri uriașe pentru economia globală. Banca Reglementelor Internaționale (BIS), instituția supranumită „banca băncilor centrale”, avertizează că entuziasmul fără precedent pentru AI ar putea alimenta următoarea mare criză financiară, dacă investițiile continuă într-un ritm nesustenabil.
Inteligența artificială alimentează piețele financiare, dar și riscurile unei noi crize
Valul de investiții în inteligența artificială a devenit principalul motor al creșterii burselor din ultimul an, însă această expansiune accelerată ar putea avea un final asemănător marilor bule speculative din istorie. Avertismentul apare în Raportul Economic Anual publicat de Banca Reglementelor Internaționale (BIS), instituția care coordonează cooperarea dintre băncile centrale din întreaga lume, potrivit Euronews.
Experții BIS susțin că investițiile uriașe în infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale acumulează vulnerabilități financiare care ar putea amplifica orice șoc economic viitor și ar putea transmite efectele negative din piețele financiare către întreaga economie mondială.
Directorul general al BIS, Pablo Hernández de Cos, a transmis că mesajul raportului este unul de maximă urgență, iar autoritățile trebuie să intervină înainte ca eventualele corecții ale pieței să devină imposibil de controlat.
Peste 1.000 de miliarde de dolari investiți în AI în doar doi ani
Potrivit raportului, cele mai mari cinci companii tehnologice din lume, cunoscute drept „hyperscalers”, sunt pe cale să investească peste 1.000 de miliarde de dolari în proiecte legate de inteligența artificială în perioada 2025-2026.
Problema identificată de BIS este că ritmul investițiilor îl depășește deja pe cel al profiturilor și al fluxurilor de numerar generate de aceste companii. În consecință, unele dintre ele sunt nevoite să contracteze datorii importante pentru a continua cursa tehnologică.
Raportul explică faptul că marile companii investesc agresiv deoarece există convingerea că doar câțiva jucători vor domina piața AI în următorul deceniu. Această competiție determină direcționarea unor sume uriașe către proiecte ale căror beneficii comerciale rămân, deocamdată, extrem de incerte.
BIS compară boom-ul AI cu marile bule speculative din istorie
Economiștii BIS consideră că actuala explozie a investițiilor în inteligența artificială urmează același tipar observat în alte episoade istorice.
Raportul amintește de „mania canalelor” din anii 1830, de febra investițiilor în căile ferate din Marea Britanie în anii 1840, de electrificarea accelerată din anii 1920 și de celebra bulă „dot-com” de la începutul anilor 2000.
În toate aceste cazuri, o inovație tehnologică autentică a atras investiții mult peste nivelul justificat de profiturile reale. Finalul a fost asemănător de fiecare dată: prăbușirea investițiilor și recesiuni economice de amploare.
Potrivit BIS, există riscul ca și revoluția inteligenței artificiale să urmeze același scenariu dacă investițiile nu vor genera câștigurile economice anticipate.
Finanțări opace și investiții circulare amplifică vulnerabilitățile
Un alt risc identificat de raport îl reprezintă mecanismele complexe de finanțare folosite în industria AI.
BIS atrage atenția asupra fenomenului numit „finanțare circulară”, prin care producătorii de cipuri și furnizorii de servicii cloud investesc în companii care dezvoltă inteligență artificială, iar acestea folosesc ulterior capitalul primit pentru a cumpăra cipuri și servicii chiar de la investitorii lor.
În practică, aceeași bani circulă între aceleași companii și sunt înregistrați drept venituri, ceea ce poate crea impresia unei creșteri economice mai solide decât este în realitate.
În paralel, tot mai multe investiții sunt finanțate prin fonduri speculative și fonduri private de credit, entități care sunt supravegheate mai puțin strict decât băncile tradiționale.
Zhang Tao, reprezentantul BIS pentru Asia și Pacific, avertizează că această mutare a finanțărilor în afara sistemului bancar ar putea transforma o eventuală corecție a pieței AI într-o criză mult mai rapidă și mai violentă decât cele provocate de sectorul bancar clasic.
Centrele de date ascund costuri uriașe
Raportul ridică semne de întrebare și asupra modului în care marile companii tehnologice contabilizează investițiile în centrele de date.
Analize publicate inclusiv de Wall Street Journal arată că multe companii presupun că echipamentele extrem de scumpe din aceste centre vor avea o durată de utilizare mai mare decât în realitate.
Astfel, costurile sunt repartizate pe mai mulți ani, iar cheltuielile anuale cu amortizarea sunt reduse artificial, ceea ce face ca profiturile raportate să pară mai mari decât situația economică reală.
Problema este că procesoarele specializate pentru inteligența artificială evoluează extrem de rapid și pot deveni depășite într-un interval mult mai scurt decât cel estimat contabil.
Dacă cererea pentru AI încetinește sau dacă va fi nevoie de înlocuirea accelerată a hardware-ului, bilanțurile acestor companii ar putea fi afectate mult mai sever decât sugerează în prezent rezultatele financiare.
Costul total al revoluției AI ar putea ajunge la 8.000 de miliarde de dolari
Economistul Stijn Van Nieuwerburgh, de la Columbia University, estimează că dezvoltarea infrastructurii globale pentru inteligența artificială ar putea necesita investiții de aproximativ 8.000 de miliarde de dolari în următorii șase ani.
O parte importantă din această finanțare este realizată prin structuri financiare complexe și angajamente care nu apar integral în bilanțurile companiilor, aspect evidențiat și de BIS.
Inteligența artificială începe să împingă în sus prețurile
Impactul investițiilor masive nu se limitează la piețele financiare.
Tot mai mulți economiști avertizează că dezvoltarea accelerată a infrastructurii AI ar putea genera un nou val inflaționist, după efectele pandemiei și ale tarifelor comerciale.
Pe măsură ce producătorii de cipuri prioritizează componentele destinate serverelor AI, oferta pentru alte produse electronice scade, iar prețurile memoriilor și dispozitivelor de stocare cresc.
Apple a majorat recent prețurile pentru MacBook, iPad și alte produse, invocând cererea fără precedent pentru memorii și componente de stocare. În același timp, acțiunile companiei au înregistrat cea mai puternică scădere din ultimul an, iar Microsoft, Nintendo și Sony au operat măsuri similare.
Consumul uriaș de energie devine o nouă provocare
O altă consecință majoră a dezvoltării inteligenței artificiale este consumul tot mai mare de energie electrică.
Estimările Goldman Sachs arată că, până în 2030, centrele de date ar putea genera aproape jumătate din creșterea totală a cererii de electricitate din Statele Unite.
În același timp, prețurile energiei pentru consumatori sunt estimate să crească cu aproximativ 6% anual în perioada 2026-2027, pe fondul investițiilor masive necesare pentru alimentarea infrastructurii AI.
BIS recunoaște că această expansiune pune deja presiune asupra costurilor energiei și poate alimenta inflația. Totuși, instituția subliniază că efectele pe termen lung depind de capacitatea inteligenței artificiale de a livra câștigurile de productivitate promise, care ar putea compensa ulterior aceste presiuni și chiar reduce inflația.
Raportul BIS nu contestă potențialul revoluționar al inteligenței artificiale, însă avertizează că ritmul actual al investițiilor seamănă tot mai mult cu marile bule speculative din trecut. Dacă așteptările privind profiturile nu vor fi confirmate, corecția pieței ar putea avea consecințe mult mai ample decât în sectorul tehnologic, afectând economia globală, inflația, costurile energiei și stabilitatea sistemului financiar.
Citește pe Antena3.ro
