BNR, devine "mama" băncilor din România

Epoca finanţărilor de la băncile-mamă a trecut. Până când fiicele din România vor reuşi să atragă împrumuturile românilor, BNR va injecta treptat lichiditate în piaţă. Numai în octombrie, banca centrală a împrumutat băncile comerciale cu 49 de miliarde de lei.

Banca Naţională a României (BNR) a început să injecteze bani în piaţă începând cu luna octombrie, când majoritatea băncilor au înregistrat o reducere a finanţărilor de la băncile-mamă, ca urmare a crizei financiare mondiale. Marea problemă este că aproape 90% din pasivele externe din sistemul bancar proveneau de la băncile-mamă, iar 41% din activele respective sunt pe termen scurt şi trebuie restituite în maximum un an. Asta înseamnă aproape 12 miliarde de euro, circa 44 de miliarde de lei. Tot cam atât, circa 49 de miliarde de lei, au împrumutat şi băncile de la BNR în luna octombrie, prin intermediul facilităţii de credit lombard. Valoarea este de 28 de ori mai mare faţă de suma totală acordată în perioada ianuarie-septembrie 2008. Vârful zilnic a fost de 5 miliarde de lei, destul de mare.

CRIZA ŞI TITLURILE DE STAT
Băncile au apelat la BNR după ce pe piaţa interbancară dobânzile au atins în unele zile chiar şi 100%. Au fost zile în octombrie în care lichiditatea exista doar în cinci-şase bănci care făceau piaţa, ele hotărau cui să dea şi la ce nivel de dobândă. Surprinzător, celelalte bănci acceptau dobânzi de 30%-40% pe interbancar în loc să vină la BNR, la facilitatea Lombard. Cu timpul, au venit 13 bănci la Lombard şi lucrurile au intrat treptat, treptat în normalitate. Dacă la începutul lunii octombrie doar şase bănci aveau titluri de stat, acum aproape toate băncile au achiziţionat din piaţa secundară. Facilitatea permanentă de credit (creditul Lombard) pusă la dispoziţie de BNR poate fi accesată la o rată a dobânzii anuale de 14,25% pe an, cu 4 puncte procentuale mai ridicată faţă de dobânda de politică monetară, băncile garantând cu titluri de stat pentru aceste împrumuturi. În luna septembrie, băncile accesaseră credite Lombard de 20 milioane de lei (5,5 milioane de euro), iar în perioada ianuarie-septembrie 2008 valoarea totală a acestor împrumuturi a fost de 1,75 miliarde de lei (480 milioane de euro).  

MECANISM
Comportamentul băncilor-mamă faţă de sucursalele din România a fost ireproşabil până în prezent în ceea ce priveşte finanţarea, dar generozitatea acestora va scădea în viitor, a declarat, recent, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. "Este important cum se vor comporta băncile-mamă faţă de sucursalele din România. Acesta (comportamentul – n.r.) a fost ireproşabil până acum, din punct de vedere al liniilor de finanţare. Am făcut o evaluare a liniilor de finanţare: structură extrem de bine făcută, de echilibru, fără clauze periculoase de tipul unei retrageri rapide, iar în lunile trecute, inclusiv în octombrie, băncile au reacţionat corect", a spus Isărescu. El a menţionat că are certitudinea că liniile de finanţare vor fi reînnoite, în cazul în care se vor încheia.

Liniile de credit de la băncile-mamă s-au redus dramatic, iar băncile sunt nevoite să se bată în promoţii şi dobânzi din ce în ce mai mari pentru economiile românilor, nu prea multe. Aşa se explică viteza cu care băncile au trecut la o politică agresivă de stimulare a depozitelor, însă acest proces poate dura ani. Până atunci, instituţiile bancare îşi vor găsi lichiditate de la BNR, care le va elibera treptat lei prin reducerea rezervei minime obligatorii. Însă, odată eliberaţi banii în piaţă, băncile vor trebui să aleagă ce fac cu banii, ele pot să cumpere titluri de stat, să dea credite etc. Problema este că există riscul ca aceşti bani să nu ajungă la credite şi tot la băncile din afara României. Şi acum există lei plasaţi la bănci din afara ţării, cu dobânzi de circa 30%, mult mai mult decât se obţine acum în ţară. Acţionarii băncilor vor profit şi, atât timp cât afară pot fi obţinute profituri duble nu vor ezita să ducă banii afară.