Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rata anuală a inflației a scăzut la 16,37 la sută în decembrie 2022, de la 16,76 la sută în noiembrie, rămânând doar marginal deasupra nivelului prognozat, în principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descreșterii cotației petrolului și al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA.
Prin urmare, în trimestrul IV 2022, rata anuală a inflației a ajuns pe un platou, așa cum s-a anticipat, înregistrând pe ansamblul intervalului o creștere mult mai modestă decât în trimestrele precedente (de la 15,88 la sută în septembrie), în condițiile accentuării impactului dezinflaționist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, sub influența scăderii considerabile a prețului combustibililor.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reaccelerat ușor creșterea în ultimele luni ale anului trecut, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie, la 14,6 la sută în decembrie 2022, pe fondul continuării scumpirii alimentelor procesate, dar și al creșterilor cvasi-generalizate de prețuri consemnate pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor. Evoluția inflației CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate și în acest interval de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut la 14,1 la sută în decembrie 2022, de la 13,4 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în decembrie 2022 la 13,8 la sută și la 12,0 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.
Noile date statistice reconfirmă creșterea semnificativ peste așteptări a activității economice în trimestrul III 2022 și într-un ritm similar celui din precedentele trei luni, respectiv 1,2 la sută, implicând o mărire a excedentului de cerere agregată și în acest interval.
Creșterea anuală a PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 - la 3,8 la sută de la 5,1 la sută în trimestrul II -, rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică, cu contribuția principală adusă de această dată de formarea brută de capital fix, urmată la o distanță apreciabilă de cea a consumului gospodăriilor populației. Evoluția exportului net a redevenit însă puternic contracționistă în trimestrul III, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importului a depășit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri și servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variația anuală în scădere a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a dublat dinamica anuală, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanței veniturilor primare.
Cele mai recente date și analize indică o încetinire progresivă a creșterii economiei în trimestrele IV 2022 și I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, dar și mărirea ușoară a avansului PIB în trimestrul IV 2022, față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul unui efect de bază.
Citește pe Antena3.ro
Relevante din această perspectivă sunt majorările de dinamică înregistrate în octombrie -noiembrie 2022 de vânzările cu amănuntul și de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației, alături de continuarea accelerării puternice a creșterii volumului lucrărilor de construcții. Producția industrială și-a reaccentuat însă contracția în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2022, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, inclusiv în contextul deteriorării raportului de schimb, cu consecința accelerării creșterii anuale a deficitului comercial și a celui de cont curent. Dinamica celui din urmă a receptat însă și influențele amplificării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, contrabalansate însă în mare măsură de o înrăutățire a evoluției pe segmentul veniturilor primare.
Efectivul salariaților din economie a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV 2022, dar vizibil mai lent decât în semestrul I, iar rata șomajului BIM a urcat din nou la 5,6 la sută în luna decembrie, de la 5,4 la sută în trimestrul III. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a prelungit în debutul anului 2023 tendința de descreștere graduală evidențiată în semestrul II 2022, iar redresarea intențiilor de angajare în luna ianuarie a anului curent a survenit după o scădere semnificativă consemnată la finele anului trecut și în condițiile unor evoluții divergente la nivel sectorial.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit ajustarea descendentă graduală în luna ianuarie 2023, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat noi descreșteri – relativ în linie cu evoluțiile din regiune –, în contextul îmbunătățirii pregnante a sentimentului investitorilor față de piețele financiare din economiile emergente, sub influența așteptărilor de moderare a întăririi politicii monetare de către Fed.
Pe acest fond, precum și în contextul sporirii atractivității relative a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat din nou o tendință de întărire în raport cu euro începând cu mijlocul lunii ianuarie 2023. Totodată, moneda națională a continuat să se aprecieze față de dolarul USD, ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.
Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a decelerat și în luna decembrie 2022, dar ceva mai temperat, ajungând la 12,1 la sută (13,2 la sută în noiembrie), în condițiile încetinirii ușoare a scăderii dinamicii componentei în lei, în paralel cu acccentuarea trendului ascendent al variației creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, până la 68,8 la sută în decembrie 2022, de la 69,4 la sută în noiembrie.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2023, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Prognoza actualizată evidențiază perspectiva descreșterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflației până la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023, în condițiile prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025 și ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre față de prognoza precedentă –, și să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior, pentru ca în ultimul semestru al anului viitor să-și încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.
Pe lângă noua configurație a schemelor de plafonare a prețurilor la energie, descreșterea în perspectivă a inflației are determinanți majori efecte de bază dezinflaționiste tot mai pregnante și corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, dar și influențe venite din probabila restrângere și închidere a excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei, ceva mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, implicând intrarea doar ușoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor.
Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini semnificative și să inducă riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populației și investitorilor, precum și asupra veniturilor acestora, dar și prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială ce rămâne dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.
O importanță deosebită o au în actuala conjunctură deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv din perspectiva diferențialului ratelor dobânzilor în continuă schimbare, precum și a mișcărilor de capital.
În ședința de astăzi, 9 februarie 2023, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an; totodată, s-a decis menținerea la 8,00 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) și la 6,00 la sutăpe an a ratei dobânzii la facilitatea de depozit. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 aprilie 2023.
