Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Odată cu eliminarea plafonării prețurile la energia electrică, facturile au bubuit. Autoritățile ne-au spus că perioada energiei ieftine s-a terminat, dar nimeni nu spune că am intrat în perioada în care avem cea mai scumpă energie electrică din Europa. Locuitorii Bucureștiului au ajuns să plătească în a două lună după liberalizarea pieței printre cele mai mari prețuri la energia electrică comparativ cu locuitorii celorlalte capitale europene. Din cele 33 de capitale, Bucureștiul s-a plasat în luna august pe poziția 11, cu un preț mediu de 28,27 euro/kWh. Capitalele Berlin și Berna sunt cele mai scumpe orașe pentru clienții casnici din Europa, urmate de Bruxelles, Praga și Dublin. Atunci când prețurile sunt însă ajustate la standardele puterii de cumpărare (PPS) din fiecare țară, imaginea se schimbă dramatic pentru noi. Bucureștenii au cea mai scumpă energie din Europa. Pe lângă prețurile ridicate facturate de către furnizorii de energie clienților casnici după liberalizarea prețurilor de la 1 iulie, în România au fost majorate de la 1 august taxa pe valoarea adăugată, care a crescut de la 19% la 21%, și accizele.
Potrivit Indicelui prețurilor energiei casnice pentru Europa (Household Energy Price Index for Europe) publicat de Eurostat, în luna august bucureștenii au plătit în medie un preț de 28,27 euro/KWh, fiind imediat sub locuitorii Nicosiei (Cipru) care au plătit 28,28 euro/kWh, și puțin peste locuitorii din Luxemburg City, care au avut un preț mediu de 28,26 euro/kWh. Dacă este să ne raportăm la capitalele țărilor din Europa de Centrală și de Est, Bucureștiul le bate pe toate la preț. De altfel, bucureșteni au prețuri mai mari chiar și comparativ cu multe capitale ale țărilor occidentale, precum Paris, Madrid, Amsterdam etc.
Ce s-a schimbat în august
Cele mai semnificative schimbări care au avut loc pe piața energiei electrice europene în luna august au fost următoarele:
• O creștere a prețurilor cu 7% în Helsinki și Oslo, din cauza creșterii componentelor energetice ale acestora;
• O creștere a prețurilor cu 5% în Tallinn, din cauza creșterilor componentelor energetice și de distribuție;
• O creștere a prețurilor cu 3% în Bruxelles, din cauza creșterii componentei energetice;
• O creștere a prețurilor cu 2% în București, din cauza creșterii componentei TVA la 21%;
• O creștere a prețurilor cu 2% în Riga și Vilnius, din cauza creșterii componentelor energetice ale acestora;
• O scădere a prețurilor cu 4% în Ljubljana, din cauza scăderilor componentelor energetice și de distribuție;
• O scădere a prețurilor cu 3% în Amsterdam, din cauza scăderii componentei energetice.
În august, prețul mediu european al energiei electrice pentru utilizatorul final a înregistrat o scădere modestă față de iulie. Printre capitalele analizate, o treime a înregistrat creșteri de prețuri - în special în țările nordice și baltice - în timp ce o altă treime a înregistrat scăderi de prețuri. Celelalte capitale nu au înregistrat nicio modificare a prețurilor la energia electrică pentru utilizatorii finali în această lună. Cea mai mare creștere a fost observată la Helsinki (7%), determinată de o creștere bruscă a prețurilor angro. Aceasta a fost atribuită unei combinații de factori: centrala nucleară Loviisa, sud-estul Finlandei, aflată în curs de întreținere anuală, capacitatea redusă de transport cu Suedia din cauza lucrărilor de întreținere, producția redusă de energie eoliană și vremea mai rece care a crescut cererea. În mod similar, Oslo a înregistrat o creștere de 7% a prețurilor la energia electrică pentru utilizatorii finali, deoarece producția redusă de energie eoliană și rezervoarele de apă reduse au dus la o producție scăzută de energie regenerabilă. O subvenție energetică este încă în vigoare, acoperind 90% din prețurile spot peste 75 euro/kWh, în timp ce Norgespris, un tarif fix la energia electrică de 50 euro/kWh, este programat să fie introdus în octombrie. La Tallinn, capitala Estoniei, prețurile la energia electrică pentru utilizatorii finali au crescut cu 5%, reflectând legătura puternică dintre piețele estoniană și finlandeză. Capacitatea limitată de transport la granița dintre Finlanda și Suedia coroborată cu creșterea cererii și producția limitată de energie regenerabilă au adăugat o presiune suplimentară în regiunea baltică.
Săraci, dar cu prețuri mari
Atunci când sunt ajustate la standardele puterii de cumpărare (purchasing power standard - PPS) din fiecare țară, imaginea se schimbă dramatic. Astfel, prețurile la energie electrică duc consumatorii finali din Bucureștiul pe primul loc în topul celor mai scumpe energii. Cu un preț mediu de 48,23 PPS/100 kWh, Bucureștiul surclasează celelalte capitale ale Europei. Pe locul doi a fost Praga cu 43,81 PPS/100 kWh, iar pe poziția a treia s-a plasat Berlinul cu 36,88 PPS/100 kWh. În timp ce bucureștenii au acces la o energie extrem de scumpă raportată la puterea lor de cumpărare, locuitorii Budapestei au acces la una dintre cele mai ieftine energii din Europa. La un preț ajustat la puterea de cumpărare, locuitorii Budapestei au un preț mediu de 13,19 PPS/100 kWh, al doilea cel mai ieftin din Europa, în condițiile în care locuitorii Oslo, capitala Norvegiei, au un preț de 9,47 PPS/100 kWh. Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est ajung de obicei la prețuri la energia electrică relativ scăzute în comparație cu nivelul general al prețurilor din țară și sub media europeană. București, Praga, Riga, Vilnius și Varșovia sunt singurele capitale dintre țările din Europa Centrală și de Est în care prețul energiei electrice a fost peste media europeană în august 2025. Trebuie să mai spunem că România avea deja, chiar și cu prețuri plafonate la energie, printre cele mai mari prețuri din UE - 32,69 PPS/ 100 KWh.
Puterea de Cumpărare Standard (PPS) reprezintă moneda de referință stabilită la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare. PPS este o unitate de valută convențională care exclude influența diferențelor între nivelul prețurilor dintre țări.
Cum arată factura la noi: energie scumpă, taxe mai mici
Defalcat, pe componentele care formează prețul final al energiei electrice facturate clienților rezidențiali din capitalele Europei, prețul efectiv al energiei electrice în august reprezintă în medie 50% din acesta, 28% este tariful de distribuție, 8 taxele pe energie și 14% TVA-ul. În București, costul efectiv al energiei electrice este de 53% din costul facturii, ceea ce ne arată că este scumpă, în timp ce restul reprezintă tariful de distribuție și taxele. Sub această medie se plasează de exemplu Budapesta, unde costul energiei electrice în factura finală este de doar 14%, ceea ce ne arată că la vecinii noștri prețul energiei electrice ca marfă este mic, în timp ce la Nicosia ajunge la 77% din prețul facturii pentru utilizatorul final. De exemplu, la Sofia prețul energiei electrice reprezintă 60% din factură, la Varșovia 49%, la Belgrad 39%, la Praga 45%, la Bratislava 44% etc.
Prețul energiei electrice, pe masa CSAT
Confruntat cu nemulțumirea populației, dar și a firmelor, în fața exploziei facturilor la energia electrică, Guvernul încearcă să găsească măsuri pentru calmarea creșterilor. Facturile la energie ar trebui să scadă din a doua jumătate a anului 2026, a declarat premierul Ilie Bolojan luni, el susținând că acest lucru va fi posibil datorită unităților de stocare a energiei fotovoltaice care vor intra în funcțiune. O altă măsură avută în vedere de Guvern este și introducerea de tarife dinamice şi diferenţiate pe intervale de consum, prin care consumatorii responsabili vor fi recompensaţi cu preţuri mici, consumând energie în intervalele în care este cea mai ieftină. Problema facturilor la energia electrică va fi discutată și în Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT).
Avem proiecte, dar toate sunt întârziate
În România au fost închise o serie de termocentrale, însă proiectele de înlocuire ale lor sunt mult întârziate. Astfel, în perioada 2009 – 2022 s-au închis capacități de producție de energie electrică însumând peste 7.000 MW, aproape cât 10 reactoare de la Cernavodă, fără a se pune altceva în loc. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că pregătește un proiect privind simplificarea investițiilor în punctele de interes național, care vor beneficia de un statut special, iar avizele de mediu vor fi acordate mai ușor. Este vorba, în special, despre proiectele hidrocentralelor începute înainte de 1989, dar nefinalizate nici astăzi, deși sunt gata în proporție de 80-90% din cauza unor restricții de mediu. Pe de altă parte, România poartă acum negocieri cu Comisia Europeană pentru a ni se permite să amânăm cu cel puţin 5 ani închiderea capacităţilor de producţie a energiei electrice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia şi din Valea Jiului. Și la Complexul Energetic Oltenia (CEO) este prevăzută construirea a două centrale pe gaze, la Ișalnița și Turceni, care să le înlocuiască pe cele pe cărbune, dar proiectele sunt întârziate. În condițiile în care ele ar trebui puse în funcțiune anul viitor. Recent, termenul de depunere a ofertelor din partea celor care doresc să participe la construirea unităților a fost prelungit până la mijlocul lunii noiembrie, din cauza lipsei de ofertanți. Un alt mare proiect întârziat excesiv este construirea centralei pe gaze de la Iernut. Compania Romgaz a semnat, în 2016, un contract cu firmele Duro Felguera şi Romelectro, pentru realizarea unei noi centrale pe gaze în ciclu combinat pentru producerea energiei electrice în cadrul termocentralei Iernut, de 430 MW. Centrala ar fi trebuit să fie dată în folosinţă la începutul anului 2020, potrivit planurilor iniţiale, dar nu este gata nici astăzi, din cauza problemelor financiare pe care le are constructorul spaniol Duro Felguera.
Citește pe Antena3.ro
