x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Bucureştenii, chemaţi să susţină cel mai mare proiect de mediu din România

Bucureştenii, chemaţi să susţină cel mai mare proiect de mediu din România

de Iulia Barbu    |    19 Dec 2011   •   21:00
Bucureştenii, chemaţi să susţină cel mai mare proiect de mediu din România

Peste 10 tone de de­se­uri solide sunt elimina­te zilnic din apa Bu­cu­res­tiului prin interme­diul Statiei de epurare a apelor uzate. Unita­tea proceseaza apa mur­dara a orasului – co­lectata de retele de ca­nalizare – si o retri­mite curata in Dam­bo­vita. De altfel, linia I a statiei de epurare a apelor uzate a fost finalizata si pusa in functiune in iulie 2011. Este cel mai mare proiect de mediu din Romania, cu finantare nerambursabila de 65% de la Uniunea Europeana. 'Epurarea intregului debit de apa uzata a Bucurestiului se va realiza prin construirea Liniei II a Statiei de epurare. Finantarea se va face prin accesarea Fondurilor de Coeziune. Din acest proiect vor face parte si lucrarile pentru construirea unui incinerator, de reabilitare a colectoarelor de canalizare din zonele expuse la infiltratii freatice si a canalului colector principal de apa uzata, Caseta Dambovita', a precizat Sandra Trasculescu, sef UIP.

Bucurestiul are, asadar, o statie europeana de epurare, insa sprijinul locuitorilor este esential: pentru buna functionare a acesteia, deseurile solide trebuie aruncate in ghene si nu in retelele de canalizare. Unitatile industriale trebuie, la randul lor, sa respecte cu strictete normele de descarcare a reziduurilor. 'Conform masuratorilor pe care le-am facut in primele 5 luni de functionare, eficienta de reducere a materiilor in suspensie in statia de epurare a fost de 94%. Concret, prin procesele de epurare mecanica si biologica au fost eli­minate zilnic – in medie – circa 60 tone de materii in suspensie, retinute in decantoarele primare si secundare. Din nefericire, 10 tone sunt deseuri solide, adica materiale textile, plastic, lemn si chiar animale moarte', a explicat Radu State, director Apa Nova – Directia Statie de epurare a apelor uzate.

Statia de la Glina functioneaza aproape independent. Din namolul rezultat in urma procesului de epurare, stabilizat in bazine si fermentat rezulta biogazul, care, trecut prin statia de cogenerare, se transforma in energie electrica si termica, fapt ce asigura o recupe­rare importanta de energie in statia de epurare. In urma acestui proces, se acopera intreaga cantitate de energie termica utila functionarii Statiei de epurare si o buna parte din necesarul de energie electrica.

×
Subiecte în articol: bucuresti economia statie de epurare