x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

BUGETUL SĂRĂCIEI / Veniturile bugetarilor, tăiate la jumătate

0
Autor: Daniela Ivan Eugenia Mihalcea 31 Ian 2009 - 00:00
BUGETUL SĂRĂCIEI / Veniturile bugetarilor, tăiate la jumătate


Bugetarii nu vor mai beneficia anul acesta de premii lunare, de salarii de merit şi nici de alte sporuri, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului Boc. Unii bugetari vor avea venituri mai mici cu până la 50%, dacă ordonanţa va fi adoptată în forma actuală. Majorarea salarială de 5% pare doar praf aruncat în ochii sindicatelor.



"Vom reduce cheltuilile de personal cu 20%. Obiectivul Guvernului este de a strânge cureaua acolo unde se poate. Cheltuielile de personal au fost scăpate de sub control în România", declara joi seară premierul Emil Boc. Pentru unii funcţionari asta poate însemna însă o reducere a veniturilor cu 50% în acest an. Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, Executivul a decis să ia mai multe măsuri de diminuare a cheltuielilor din administraţia publică, pe motiv de criză. Astfel, salariile de merit, care reprezentau 15% din salariile de bază – nu se acordă personalului bugetar în 2009. Nici premiile lunare, pe care le luau salariaţii care realizau sau participau la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase, nu vor mai fi primite de bugetari. Cei care vor rămâne să lucreze peste program nu vor mai lua nici un ban pentru asta, ci doar vor avea dreptul la ore libere în echivalent. "Orele prestate peste programul normal de lucru se compensează cu ore libere în tot cursul anului 2009", se arată în proiectul de ordonanţă. Sporul de radiaţii, de până la 10% din salariul de bază, se va acorda numai celor care îşi desfăşoară activitatea în instituţii în care funcţionează instalaţii care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă. De exemplu, angajaţii care lucrează în clădirea Guvernului nu îşi vor pierde acest spor.

FĂRĂ SPORURI
Personalul de specialitate cu atribuţii în gestionarea asistenţei financiare din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile beneficiază în 2009 doar de salariile de bază corespunzătoare funcţiilor în care sunt încadraţi. Ei nu vor mai avea sporul salarial de 75% din salariu, ci doar o majorare de maximum 75% în funcţie de anumite criterii şi condiţii, care vor fi stabilite însă ulterior, printr-un ordin al ministrului Finanţelor. De asemenea, şi managerii de proiect care lucrează pe finanţări internaţionale beneficiază de salariile de bază corespunzătoare funcţiilor pe care sunt încadraţi. Şi la aceştia se va tăia sporul de 75% şi vor beneficia de o majorare cu maximum 50%. Observatorii desemnaţi în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de cesiune de servicii – care aveau spor de 75% – beneficiază, la fel, de salariile de bază majorate cu 10%. Şi controlorilor financiari, auditorilor interni nu le va mai fi acordat în acest an sporul de până la 25% din salariul de bază, în timp ce membrii comisiilor de disciplină pentru funcţionarii publici şi cei ai comisiilor de soluţionare a contestaţiilor vor rămâne fără indemnizaţia de participare la şedinţă de 15%, respectiv 20% din salariul de bază. Pentru membrii Comitetului pentru Audit Public Intern este propusă o plafonare a indemnizaţiei de şedinţă de la 20% la 1% din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat. Cei care vor participa la lucrările comisiilor de concurs, precum şi la cele ale comisiilor de soluţionare a contestaţiilor, nu vor mai primi indemnizaţia de 20% din salariul de bază. În document se mai arată că, pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor, ar urma să fie stabilite limite anuale pentru finanţările rambursabile care urmează să fie contractate de unităţile administrativ-teritoriale. Sporul de vechime şi sporurile de noapte se vor acorda în continuare, a explicat premierul Boc. El îşi menţine declaraţia anterioară potrivit căreia orele suplimentare vor fi compensate în zile libere, explicând că măsura nu încalcă prevederile Codului Muncii. Fiind o perioadă de criză, angajatorul poate opta pentru acordarea de zile libere, în loc de plata orelor suplimentare. În schimb, Boc a precizat că sporurile pentru o limbă străină şi pentru audit public se vor elimina, deoarece fac parte din atribuţiile curente de serviciu.

STIMULENTE BĂNEŞTI
Există bugetari care până acum au câştigat dublu sau triplu faţă de salariul de bază. "Primii care trebuie să se sacrifice sunt cei care au beneficiat până acum cu generozitate de aceste sporuri în anii anteriori", a precizat Boc. El a dat câteva exemple privind diferenţa dintre salariul de bază şi venitul net pe luna octombrie în diferite ministere. În Ministerul Economiei, la un salariu de bază de 3.589 de lei, venitul net după sporuri şi alte stimulente băneşti ajungea la 18.964; la Externe, la un salariu de bază de 5.494 de lei, venitul ajungea la 16.180 de lei; la Finanţe, la un salariu de 2.051 de lei, venitul ajungea la 15.570 de lei, iar în Sănătate, de la 3.656 de lei la 10.936 de lei.

SPERANŢE

Contactat telefonic, liderul Sed Lex, Vasile Marica, a declarat că va mai negocia cu guvernanţii pe această temă, la începutul săptămânii viitoare. Guvernul s-a arătat deschis la dialog şi a anunţat că nu va trimite Bugetul în Parlament până nu va fi discutat, luni, cu partenerii sociali, aşa că patronii mai au încă speranţa că vocea lor va fi auzită la Palatul Victoria. "În cazul în care, în urma discuţiei cu partenerii sociali vor mai apărea recomandări, sugestii de completat, Guvernul se va întâlni într-o altă şedinţă pentru a discuta aceste lucruri", a spus Boc.


Amăgirea neimpozitării profitului

Patronatele cer Guvernului ca neimpozitarea profitului reinvestit să se aplice din acest an. Patronii susţin că multe firme nu vor apuca să ajungă în 2010 şi destul de multe nu vor mai avea profit.

Atât reprezentanţii UGIR 1903, cât şi cei ai Consiliului Naţional al întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) solicită Guvernului ca măsura anunţată joi seara şi cuprinsă în Bugetul pe 2009, privind neimpozitarea profitului reinvestit, să fie introdusă din acest an, şi nu din 2010.

Finanţele au stabilit că impactul bugetar al scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite se va ridica la 3,44 miliarde lei, respectiv 0,59% din PIB. Totuşi s-ar putea ca acestă măsură să fie un fel de frecţie la un picior de lemn dacă este aplicată cu întârziere. “Neimpozitarea profitului reinvestit de la 1 ianuarie 2010 este o glumă pentru că nu mai are cine să se folosească de ea la acel moment, întrucât multe firme nu vor apuca să ajungă în 2010 şi destul de multe nu vor mai avea profit”, a afirmat Ioan Corâci, preşedintele UGIR 1903. El a arătat că această prevedere nu poate fi inclusă în planul de măsuri anticriză. “Sentimentul meu este că Guvernul ori nu înţelege în ce situaţie se află economia românească, ori nu este capabil să asculte măsurile propuse de noi. Facem un apel disperat către Guvern să găsească soluţii reale şi să le implementeze imediat în următoarea săptămână, pentru că altfel criza se va agrava”, a adăugat Corâci.

INVESTIŢII ÎN PRODUCŢIE
Reprezentanţii firmelor mici şi mijlocii solicită şi ei introducerea neimpozitării profitului reinvestit începând din acest an şi nu din 2010 şi, de asemenea, aplicarea măsurii pentru toate tipurile de investiţii legate de producţie. “Suntem îngrijoraţi că măsura va fi aplicată din 2010 şi nu din 2009 şi că va fi neimpozitat doar profitul reinvestit în tehnologie şi echipamente. Solicităm aplicarea măsurii pentru tot ce înseamnă o investiţie în producţie şi, de asemenea, introducerea acesteia începând din acest an”, a declarat Florea Pârvu, vicepreşedinte al CNIPMMR.

El a mai precizat că neimpozitarea doar a investiţiilor în tehnologie ar creşte pe de o parte şomajul, pentru că firmele nu vor mai avea nevoie de oameni, şi de pe altă parte deficitul comercial, deoarece aceste produse provin în cea mai mare parte din import.

Aberaţii economice de criză

Ca şi cum problemele bugetului nu ar fi suficiente, patronatele au identificat o serie de aberaţii economice: accize la deşeuri, produse necompetitive din cauza utilităţilor sau proiecte de accesat fonduri europene aprobate, dar care sunt sub pragul de rentabilitate din cauza diferenţelor de dobânzi şi curs.

România anului 2009 abundă de aberaţii fiscale sau economice, pe care afaceriştii doresc să fie eliminate în perioada următoare pentru a trece de criză. “Peste 500 de firme din România vor da faliment în perioada următoare din cauza unui act adoptat de Guvernul Boc. La sfârşitul lui 2008, Executivul a dat o Ordonanţă de urgenţă, 1618, de modificare a Hotărârii de Guvern 44/2003. Prin aceasta s-a eliminat articolul 200, alineatul b, şi ca urmare, alcoolul tehnic denaturat de la fabrici este din nou accizat”, a spus Paraschiv Ionescu, director general adjunct Arpacor Bucov şi membru permanent în Consiliul Permanent al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CNIMMPR). “Pentru un deşeu pe care eu îl cumpăram cu 350 milioane de lei vechi, trebuie să plătesc acum acciză de cinci miliarde de lei la 20 de tone cantitate. Furnizorul mi-a transmis că îmi poate da alcoolul şi gratis, numai să îl iau, pentru că din cauza normelor de mediu, nu îl poate arunca la canal. De la Ministerul Finanţelor Publice mi s-a spus că măsura a fost cerută de la Vamă, iar de la Vamă au negat”, a continuat Ionescu. Directorul ne-a mai precizat că furnizorul chiar îl păsuieşte cu plata şi 45 de zile, dar că marfa nu poate fi ridicată pentru că accizele trebuie plătite înainte. Astfel, i se blochează activitatea şi firmei care produce alcoolul, care trebuie să stocheze deşeul, în vreme ce cealaltă companie nu are materie primă pentru a-şi con-tinua activitatea.

UTILITĂŢILE SUFOCĂ INDUSTRIA
Competitivitatea produselor româneşti este afectată de preţul mare al utilităţilor, spune şi Corneliu Tănase, preşedinte al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Bucureşti. “Preţul petrolului a scăzut de patru ori, dar noi nu simţim nimic nici la benzină, motorină, gaze naturale, energia electrică şi apă. Degeaba avem noi calitatea mai bună la produse, pentru că nu suntem competitivi din cauza utilităţilor”, spune Tănase. El a mai precizat că trebuie transpus în lege Codul de Bune Practici negociat cu retailerii, care ar reduce astfel preţul alimentelor cu 50%. “În Polonia plata mărfii livrate se face la 30 de zile, la noi e 80 de zile, în Polonia taxele percepute de retaileri sunt de 10%, la noi de 25-30% din cifra de afaceri a furnizorului român. În Polonia nu se percep taxe de deschidere de noi magazine şi nici taxa de raft, la noi sunt ambele şi avem în plus şi taxa de remodelare a magazinului şi taxa de sinergie”, a spus Tănase.

PROIECTE NEFINANŢABILE

Fondurile europene nu sunt nici ele un panaceu universal pentru economia românească. Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIMMPR a spus ieri că cele 178 de proiecte de accesare a fondurilor structurale nu sunt rentabile în condiţiile actuale. “Nici un proiect nu e finanţabil pentru că a trecut pe roşu, adică sunt pe pierderi, din cauza diferenţei de dobândă şi de curs între momentul în care au înaintat proiectul şi condiţiile de acum”, precizează Nicolescu. El a cerut mărirea avansului la 40% din granturi, deoarece acum creditarea e aproape blocată, iar dacă banii stau la Trezoreria Ministerului Finanţelor, acolo nu produc nimic. România şi-a propus să atragă în acest an 2,3 miliarde de euro din bani europeni. Pentru ajutorarea micilor companii, CNIPMMR doreşte mărirea accesului acestora la achiziţiile publice prin divizarea lucrărilor pe fiecare trimestru pentru orice contract de peste 8 milioane de euro.

CONVENŢIILE CIVILE, PRIORITARE
Reprezentanţii Consiliului Naţional pentru IMM-uri private solicită autorităţilor reintroducerea convenţiilor civile pentru activităţile cu o durată mai mică de două ore pe zi, România fiind singura din Uniunea Europeană care le-a eliminat. “Solicităm Guvernului ca măcar pe perioada crizei să fie reglementată posibilitatea încheierii de convenţii civile pentru cei care angajează pe o durată mai mică de două ore pe zi. Această măsură ar contribui la realizarea obiectivului de liberalizare a pieţei muncii, având în vedere că încheierea şi încetarea contractelor individuale de muncă sunt proceduri foarte birocratice”, a declarat Ana Bontea, directorul departamentul juridic şi de dialog social al CNIMMPR. Pe perioada crizei oricum companiile vor avea nevoie temporar de oameni, dar nu vor avea posibilitatea să îi angajeze cu normă întreagă, iar disponibilizaţii vor dori şi ei să lucreze. Dacă aceste convenţii vor fi introduse, atunci vor fi impozitate şi vor aduce bani la buget, iar dacă nu, atunci se va realiza muncă la negru.

Cum se împart banii

  Minister                       Procent                       Valoare
                                           din PIB                      mld lei


  Educaţie                    6%                       34,74
  Transporturi               5%                       28,95
  Sănătate                   4%                       23,16
  Interne                     2,5%                    14,475
  Agricultură                 1,37%                   7,92
  Comunicaţii                0,5%                    2,895
  IMM-uri                      0,24%                  1,3896
  Afacerile Externe         0,17%                   0,984
  Muncii*                      0,67%                   3,87
  Sport                         0,27%                   1,5633
  Turismul                    0,041%                  0,237
  Cultură                      0,19%                    1,1
  Locuinţe                     0,64%                    3,74
  Mediu                         0,28                      2,58
  Justiţie                       0,47                       2,721
  Apărare                  necomunicat
  Economie                necomunicat
  Finanţe                   necomunicat
  PIB                                –                        579

* plus 39,9 miliarde de lei din buget propriu
Sursa: Proiectul de buget pe 2009


Cititi - Ordonanta de Urgenta privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar / 29.01.2009 - format .pdf
Citeşte mai multe despre:   economic,   baza

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Estimări economice SUMBRE. Ce se va întâmpla cu inflația, defictul bugetar și datoria publică

Estimări economice SUMBRE. Ce se va întâmpla cu inflația, defictul bugetar și datoria publică
Deficitul bugetar se estimează că va ajunge la 6,8% din PIB în acest an și datoria publică la 53% din PIB în următoarele 12 luni, arată CFA România. Totodată, valoarea medie a anticipaţiilor privind...

Ce spune Virgil Popescu despre scumpirea energiei. Motivele creșterii prețurilor

Ce spune Virgil Popescu despre scumpirea energiei. Motivele creșterii prețurilor
Piețele externe, certificatele CO2, problemele cu vântul, precum și revenirea economică, care a dus la creșterea cererii de electrictate și gaze, sunt factorii care au dus la creșterea prețului energiei, a declar...

Leul câștigă teren în fața euro, dar pierde teren cu dolarul american

Leul câștigă teren în fața euro, dar pierde teren cu dolarul american
Moneda naţională s-a apreciat luni în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9488 lei, în scădere cu 0,03 bani (-0,01%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9491...

Romgaz vrea să împrumute 350 de milioane de euro pentru proiectul din Marea Neagră

Romgaz vrea să împrumute 350 de milioane de euro pentru proiectul din Marea Neagră
Compania națională Romgaz vrea să împrumute 350 de milioane de euro printr-un credit sindicalizat de pe piaţa bancară pentru a cumpăra de la Exxon participaţia gigantului american din proiectul de gaze cu...

Creșteri la BVB. Cele mai ilichide 19 acțiuni și dividendele au înregistrat un avans de peste 33%

Creșteri la BVB. Cele mai ilichide 19 acțiuni și dividendele au înregistrat un avans de peste 33%
Indicele local BET-TR, care reflectă evoluţia celor mai lichide 19 acţiuni listate la BVB şi dividendele distribuite de acestea, înregistrează o creştere de 33,5% de la începutul acestui an, la un maxim istoric...

„Formula Black-Scholes”, bomba care a copt criza financiară din 2007

„Formula Black-Scholes”, bomba care a copt criza financiară din 2007
Galerie Foto Teoria riscului ca filosofie exhaustivă a afacerilor a fost vândută pe Wall Street de un singur om, în anul 1982. Robert Dall citise în prealabil scrierile a doi economiști de la Harvard: Fischer Black și Myron Sc...

Consumatorul vulnerabil, salvat cu un formular de 14 pagini şi cu condiţia să nu muncească

Consumatorul vulnerabil, salvat cu un formular de 14 pagini şi cu condiţia să nu muncească
Galerie Foto Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică normele de aplicare a Legii consumatorului vulnerabil de energie care se va aplica începând cu data de 1 noiembrie. Principalele măsuri de sprijin în scopul prevenirii...

Restanțele la creditele în lei au crescut în august 2021. Ce s-a întâmplat cu creditele în valută

Restanțele la creditele în lei au crescut în august 2021. Ce s-a întâmplat cu creditele în valută
Valoarea totală a restanțelor la creditele în lei ale populației și companiilor a ajuns la 4,58 miliarde de lei în august 2021, cu 1,23% mai mare comparativ cu luna precedentă. Creditele în valută s-au redus la...

UPDATE Veste ULUITOARE din Regatul Unit. Ce au decis autoritățile britanice pe piața muncii

UPDATE Veste ULUITOARE din Regatul Unit. Ce au decis autoritățile britanice pe piața muncii
Hotărârea autortăților de la Londra de a emite circa 5.000 de vize temporare doar pentru șoferii de camion din străinătate este o soluție pe termen scurt  care nu va rezolva problema. Mai mult, riscă să...

BVB a încheiat în urcare ședința de vineri. Tranzacții de 216 milioane de lei

BVB a încheiat în urcare ședința de vineri. Tranzacții de 216 milioane de lei
Tranzacțiile la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au fost de circa 216 milioane de lei, vineri. Ședința s-a încheiat cu majoritatea indicilor în urcare.  Dintre acestea, 140,43 de milioane de...

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor

Companiile estimează creșteri salariale. Cu cât vor crește veniturile românilor
Companiile anticipează creşteri salariale de 5% pentru acest an şi 2022, cel mai mare avans fiind aşteptat în retail şi industria producătoare auto, angajatorii orientîndu-se către asigurări de...

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business

Curățenia în spațiile de birouri și igiena personală au fost introduse în planurile de business
Anul 2020 ne-a forțat o perspectiva nouă din care să privim sănătatea individuală și colectivă, subliniindu-i importanța atât pentru asigurarea predictibilității, productivității și competitivității la...

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale

Tartorii McKinsey: compania-sectă din buricul economiei mondiale
Galerie Foto Firma McKinsey „consiliază” 90 din cele 100 cele mai mari companii de pe lista revistei Fortune și zeci de guverne din varii locuri de pe mapamond. Noi recruți sunt selectați din rândurile bursierilor Rhodes...

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc

Care sunt cele mai populare jocuri de noroc
Cazinourile fizice și online se bucură de un succes imens, iar industria jocurilor de noroc la nivel global are un avânt fără precedent. Oameni din toată lumea, cu ocupații diferite, din diverse straturi sociale...
Serviciul de email marketing furnizat de