Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceasta este concluzia unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care trece în revistă evoluția sectorului energetic românesc din ultimii 35 de ani.
Potrivit specialistului, liberalizarea pieței energiei nu este cauza problemelor actuale, ci doar momentul în care toate vulnerabilitățile acumulate de-a lungul deceniilor au ieșit la suprafață.
De la moștenirea comunistă la infrastructura îmbătrânită
Analiza arată că, după 1989, România a moștenit un sistem energetic supradimensionat pentru economia industrială comunistă, bazat pe termocentrale vechi, rețele ineficiente și companii de stat politizate. Prăbușirea industriei a redus consumul de energie și a creat impresia falsă că țara dispune de suficiente resurse, deși infrastructura se degrada constant din cauza lipsei investițiilor.
În anii 2000, restructurarea și privatizările din sector au adus schimbări importante, inclusiv privatizarea Petrom și a unor distribuții de energie și gaze. Totuși, spune Chisăliță, aceste măsuri nu au fost însoțite de o strategie coerentă pentru construirea de noi capacități de producție și modernizarea rețelelor.
Criza încrederii investitorilor
După aderarea României la Uniunea Europeană, statul a încurajat investițiile în energie regenerabilă prin sistemul certificatelor verzi. Au fost dezvoltate numeroase proiecte eoliene și fotovoltaice, însă modificarea ulterioară a regulilor de sprijin a afectat încrederea investitorilor.
„A fost o criză de credibilitate: statul a chemat capital privat, apoi l-a speriat”, susține autorul analizei.
Liberalizarea și explozia facturilor
Perioada 2017–2020 a fost caracterizată de menținerea artificială a unor prețuri reduse prin intervenții ale statului. Liberalizarea gazelor pentru consumatorii casnici a avut loc în iulie 2020, iar cea a pieței de energie electrică la începutul anului 2021.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, România a intrat în liberalizare exact înaintea unui șoc energetic european fără precedent: revenirea economică după pandemie, scumpirea gazelor naturale și războiul din Ucraina. În a doua jumătate a anului 2022, prețurile la electricitate pentru gospodării au crescut cu 112% față de aceeași perioadă din 2021, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană.
Plafonarea prețurilor a protejat consumatorii, dar a creat alte probleme
Pentru a limita impactul asupra populației, Guvernul a introdus schema de plafonare și compensare a facturilor prin OUG 118/2021. Măsura a redus presiunea asupra consumatorilor, însă a generat costuri importante pentru bugetul de stat și numeroase distorsiuni în piață.
Conform analizei, schema a costat aproximativ 23 de miliarde de lei până în februarie 2024 și a fost prelungită inclusiv în 2025.
România post-plafonare: avem energie, dar nu suficientă siguranță
În prezent, România dispune de surse diverse de energie – nucleară, hidro, gaze naturale și regenerabile –, precum și de perspective importante prin exploatările offshore din Marea Neagră. Cu toate acestea, problemele structurale persistă: rețele vechi, investiții întârziate, capacități pe cărbune în declin și consumatori vulnerabili.
Cele cinci cauze profunde ale crizei energetice
Dumitru Chisăliță identifică cinci motive majore care au alimentat problemele din sectorul energetic românesc:
- subinvestiția cronică în infrastructură și producție;
- politizarea deciziilor privind energia;
- reglementările instabile și schimbarea frecventă a regulilor;
- confuzia dintre liberalizare și concurență reală;
- protecția socială insuficient țintită pentru consumatorii vulnerabili.
„România nu a eșuat pentru că a liberalizat energia”
Concluzia specialistului este că liberalizarea nu reprezintă cauza principală a problemelor actuale.
„România nu a eșuat pentru că a liberalizat energia. A eșuat pentru că a liberalizat-o târziu, prost pregătit și peste un sistem fragil”, afirmă Dumitru Chisăliță.
În opinia sa, formula care explică actuala situație este simplă: piață liberă nefuncțională, infrastructură învechită, investiții întârziate, reguli instabile, intervenții populiste și influențe politice, toate acestea conducând la facturi mari și la neîncrederea consumatorilor în sistemul energetic românesc.
Citește pe Antena3.ro
