Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă a înregistrat pe 25 martie o premieră îngrijorătoare în istoria sa de 22 de ani. Ambele reactoare s-au defectat, la interval de câteva ore, astfel încât Unitatea 1 a fost oprită pentru 48 de ore, în timp ce Unitatea 2 a funcţionat la 55% din capacitate. A fost al doilea incident din acest an, după un 2017 presărat de la un capăt la altul cu deconectări ale reactoarelor, mai multe ca niciodată.
Oprirea controlată a Unităţii 1 de la CNE Cernavodă, dublată de reducerea puterii Unităţii 2 la 55% în aceeaşi zi, sunt doar ultimele două incidente din acest an. Pe 21 ianuarie, aceeaşi Unitate 2 şi-a redus puterea cu 27%, tot în urma unor defecţiuni.
13 opriri au suferit reactoarele nucleare în ultimul an, de şapte ori la U2 şi şase ori la U1. Spre comparaţie, în tot anul 2016 a existat o singură oprire neprogramată, la reactorul 1
Întorcându-ne în 2017, găsim o situaţie şi mai îngrijorătoare, cu cele mai multe opriri ale celor două reactoare de la punerea lor în funcţiune, în 1996, respectiv 2007: 7 decembrie- oprire proactivă a U2; 24 august- oprirea U2; 22 iulie- deconectarea U2; 20 iulie- oprirea aceleiaşi U2; 1 iunie- deconectarea automată a U1; 13 mai- deconectarea U1; 6 mai- oprirea U2; 2 mai- deconectarea U1; 10 ianuarie- desincronizarea U1 de la Sistemul Energetic Naţional; 6 ianuarie- deconectarea U1. De 13 ori mai multe decât în 2016, dacă nu luăm în calcul oprirea anuală planificată.
Politicienii bâjbâie, noroc cu sistemul de înaltă performanţă
Incidenţa din ce în ce mai mare a opririlor, planificate sau nu, ale celor două reactoare nucleare de la Cernavodă readuce în discuţie necesitatea retehnologizării acestora. Din considerente mai degrabă birocratice, acest proces vital întârzie, miniştrii Energiei invocând lipsa banilor. Începând cu 2016, Nuclearelectrica trebuia să înceapă pregătirea pentru retehnologizare de 30 de ani a Unităţii 1, care presupune investiţii de 1,5 miliarde de dolari şi oprirea totală din funcţionare, pentru aproximativ un an şi jumătate, în orizontul de timp 2023. Retubarea reactorului 1 va permite prelungirea duratei de viaţă a acestuia cu încă 25 de ani. În paralel, bate pasul pe loc şi proiectul reactoarelor 3 şi 4, pe care România ar urma să le construiască în asociere cu China General Nuclear Power Corporation, o investiţie uriaşă, de circa 6,5 miliarde de euro. Pe de altă parte, sistemul Candu folosit la centrala de la Cernavodă este printre cele mai sigure din lume, astfel încât catastrofe precum cele de la Cernobîl sau Fukushima sunt, teoretic, imposibile. Mai mult, unica centrală nucleară din România este de la punerea în funcţiune până în prezent pe primul loc în lume la factorul de capacitate.
Citește pe Antena3.ro
