Cernavoda - Modelul finlandez depinde de turci

Functionarea reactoarelor 3 si 4 de la Centrala Nucleara de la Cernavoda depinde de realizarea altor catorva mari proiecte, printre care si cel al cablului electric submarin dintre Constanta si Istanbul.

Curentul mai ieftin pe care il asteptam de la reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda reclama investitii mai mari decat cele 2,2 miliarde de euro necesare pentru constructia lor.

Potentialii participanti la compania privata care le va construi si detine au conditionat investitia de realizare a altor 4 mega-proiecte, potrivit notei de fundamentare a proiectului de hotarare de Guvern privind strategia de atragere a investitiilor. Ministerul Economiei (MEC) supune proiectul dezbaterii publice pana la 26 februarie.

CONDITII. Reactoarele au nevoie de mai multa apa de racire, ceea ce inseamna ca pana in 2014 cand se prevede finalizarea lor, Ministerul Transporturilor sa realizeze proiectul de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila.

De asemenea, potentialii investitori vor sa fie siguri ca electricitatea care va fi produsa va putea fi "evacuata" prin noi linii de inalta tensiune si inclusiv prin cablul submarin dintre Constanta si Istanbul. In plus, va trebui sa fie gata si hidrocentrala cu acumulare si pompaj de la Tarnita - Lapuseti, pentru a putea regla sistemul energetic in functie de necesitatile punctuale de consum.

Nu a fost estimat efortul financiar total al companiilor energetice de stat pentru realizarea acestor proiecte. Cablul subteran ar putea costa circa 400 de milioane de euro, din care jumatate ar fi sarcina Termoelectrica. Investitia de la Tarnita este treaba Hidroelectrica.

NEGOCIERILE. In principiu, asocierea Nuclearelectrica, detinatoarea activelor deja existente la Unitatile 3 si 4, cu potentialii parteneri ar urma sa se realizeze dupa modelul centralei de la Olkliuoto, din Finlanda. "Modelul finlandez" spune ca firmele investitoare vor subscrie la capitalul social al companiei infiintate pentru constructie, fara a ajunge vreuna la pachetul de control. In cazul nostru, capitalul social al companiei ar putea fi de 30% din costul investitiei, restul de 1,5 miliarde de euro urmand sa fie atras prin credite inclusiv obligatorii, potrivit ministrului Economiei, Varujan Vosganian.

Potrivit notei de fundamentare a MEC, nu toate cele 12 mari candidate la asociere au agreat modelul finlandez, care presupune sa le garanteze creditele cu garantii propii corporatiste. "Marea majoritate a potentialilor investitori sunt flexibili privind modul de structurare a actionariatului", se arata in nota de fundamentare.

Proiectul de hotarare de guvern prevede ca fiecare actionar sa contribuie cu cel putin 50 de milioane de euro, iar aportul Nuclearelectrica sa fie in natura, cu activele deja existente la cele doua reactoare.

Lucrarile de pana acum au costat circa 250 de milioane de euro, potrivit directorului general al Nuclearelectrica, Teodor Chirica. Dar numai negocierile cu viitorii parteneri vor stabili "valoarea de piata a activelor" pentru care Nuclearelectrica va primi actiuni. Sigur este doar ca aceasta va opera reactoarele.

Cu reactoarele 3 si 4 La Cernavoda se va produce de 3-4 ori mai multa energie ca in prezent, cand pe piata libera energia nucleara este cu cel putin 30% mai ieftina decat cea din termocentrale.

CANDIDATII SI INTERESUL

Negocierile se vor purta cu AES Corporation (SUA), Alro Slatina, TESS Conex-ASAM-Iasi, Ansaldo (Italia) si AECL (Canada), Unit Investments (Luxemburg) - Dogan Enerji (Turcia), Electrabel (Belgia), Electrica, ENEL (Italia), E.On Energie, RWE Power (Germania), Gabriel Resources (Canada), Iberdrola (Spania), KHNP (Coreea de Sud). Actionarii vor prelua energia produsa la pretul de cost in aceeasi proportie cu participarea la capitalul social. Alro Slatina a anuntat ca ar putea investi in proiect 250 de miloane de dolari, dupa ce a incercat, cu ajutorul presedintelui Traian Basescu, sa intre singura in parteneriat cu Unitatea 2 de la Cernavoda.