x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Cimitirul oilor de la Smârdan. Pe ochi frumoşi se pregătea umflarea pe hârtie a capacităţii de incinerare de la 18 t/zi la 108 t/zi

Cimitirul oilor de la Smârdan. Pe ochi frumoşi se pregătea umflarea pe hârtie a capacităţii de incinerare de la 18 t/zi la 108 t/zi

de Adrian Stoica    |    24 Feb 2021   •   08:13
Cimitirul oilor de la Smârdan. Pe ochi frumoşi se pregătea umflarea pe hârtie a capacităţii de incinerare de la 18 t/zi la 108 t/zi

Bomba ecologică detonată de procurorii constănţeni în localitatea Smârdan, unde au fost descoperite sute de tone de cadavre de animale îngropate, deşi ar fi trebuit incinerate, a băgat în corzi unele instituţii ale statului plătite tocmai pentru a preîntâmpina producerea unor asemenea dezastre.

Acum au început tot felul de controale de la centru, dar ele par mai degrabă făcute de ochii lumii, spun surse apropiate anchetei care are în centru firma Cazacioc&Co din Smârdan, cea care ar fi trebuit să incinereze oile moarte scoase de pe nava Queen Hind, eşuată în 2019 în Portul Midia. Noi documente ajunse în posesia cotidianului Jurnalul arată că la Smârdan se pregătea o majorare „miraculoasă” a capacităţii de ardere de 6 ori, fără tehnic de dezvoltare şi fără a fi prevăzute fondurile pentru investiţii.

Controale făcute de ochii lumii au mai fost făcute şi în trecut la Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea. Reprezentanţii Corpului de Control al ministrului Mediului şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului au făcut  “verificări serioase” la Tulcea, dar ele nu au scos la lumină nimic în neregulă, iar acum efectul se vede. Cantitatea de incinerare prevăzută la emiterea acordului de mediu, procedură aflată în faza finală la APM Tulcea, este de şase ori mai mare faţă de autorizaţia de mediu, deşi iniţial s-a vehiculat în presă doar o creştere de trei ori a capacităţii. Potrivit însă proiectului aflat în posesia cotidianului Jurnalul, se dorea o creştere a capacităţii de incinerare de la 9 tone/zi, la 54 tone/zi pentru fiecare din cele două. În aceste condiţii, vorbim despre o creştere de la 18 tone/zi la 108 tone/zi, şi asta în lipsa unui proiect tehnic de dezvoltare şi fără a fi prevăzute fondurile pentru investiţii.

Un control fără efecte

În urma sesizărilor primite în legătură cu ce se întâmplă la APM Tulcea, pe data de 10.02.2020 preşedintele ANPM, Cozma Eugen, împreună cu directorul Direcţiei acorduri de mediu şi însoţit de alţi cinci funcţionari au descins aici. Ce au făcut la Tulcea nu este însă clar, din moment ce procedura de emitere a acordului de mediu care prevede creşterea artificială a capacităţii de incinerare nu a fost oprită, lucru care ar fi putut preîntâmpina dezastrul de la Smârdan.

Control nou, inspectori vechi

De ieri, la APM Tulcea a venit în control o altă delegaţie de la Bucureşti pentru a verifica legalitatea emiterii acordului de mediu pentru creşterea capacităţii de incinerare de la 18 tone/zi la 108 tone/zi. Surprinzător, printre cei trei membri ai echipei de control se află două persoane de la Corpul de control al ministrului Mediului care au fost în control aici şi în luna octombrie a anului trecut, ocazie cu care nu au descoperit nimic suspect. “În raportul înaintat în luna noiembrie fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, acestea au scris că sesizările din această speţă ajunse la minister nu se verifică şi documentaţia întocmită de firma Enviro Ecosmart Galaţi respectă prevederile Legii nr.292/ 2018 privind evaluarea de mediu şi a Legii nr.50/1991 privind autorizarea în construcţii”, potrivit unor surse apropiate instituţiilor de mediu.

Ce spune documentaţia depusă la APM Tulcea

Documentaţia pentru creşterea capacităţii de incinerare la SC Cazacioc&Co, elaborată de firma de consultanta ENVIRO ECOSMART SRL Galaţi,  a fost depusă la APM Tulcea în două rânduri, în luna februarie şi luna august 2020, proiectul numindu-se:

„Creşterea capacităţii de incinerare pentru Instalaţie pentru neutralizarea cadavrelor de animale, a subproduselor de animale ce nu sunt destinate consumului uman şi a proteinelor animale procesate”. Având în vedere creșterea solicitărilor venite din partea clienților pentru preluarea unor cantități sporite de deșeuri destinate incinerării  s-a cerut proiectantului determinarea unei cantități maxime de incinerare zilnică prin utilizarea la parametri superiori ai instalației, era motivaţia lui.

În realitate, nu există un proiect elaborat de proiectanţi de specialitate, certificat de urbanism şi piese desenate care să justifice realizarea proiectului. Pe de altă parte, creşterea capacităţii de incinerare urma să se facă fără investiţii, ci doar prin reducerea duratei şarjei de incinerare, arăta Enviro Ecosmart Galaţi. Acest lucru este imposibil de făcut, având în vedere că legea precizează foarte clar că nu poate fi emis acord de mediu fără proiect de investiţii. Legea 292/2018, corelată cu Legea 50/1991, precizează că acordul de mediu se emite doar pentru proiecte de lucrări şi instalaţii cu valori de investiţii rezultate din proiect, descrierea caracteristicilor lucrărilor, amplasamentul acestora şi doar în baza certificatului de urbanism şi a pieselor desenate întocmite de proiectant.

Productivitatea maximă, scoasă din burtă

Din documentaţia întocmită de firma de consultanţă ENVIRO ECOSMART mai aflăm că: “Proiectantul a determinat productivitatea maximă a incineratorului ţinând seama de compoziţia deșeurilor, conţinutul de substanțe organice şi în urma experienţei dobândite în exploatare, aceștia fiind factorii care au dus al optimizarea procesului de ardere. 

Durata unei şarje: 4 ore

Productivitatea în nr. de şarje pe zi: Qsj=24/4=6 şarje/zi

Productivitate exprimată în tone pe zi: Qt=6x9=54t/zi/incinerator’’

 

Conform proiectului analizat de APM Galaţi în anul 2011 (ulterior a trecut la Tulcea), instalaţia de la Smârdan este format din două incineratoare (două linii) ceea ce ar însemna o creştere a capacităţii de la 18 tone/zi la 108 tone, adică o majorare de şase ori a capacităţii de incinerare. 

Aceste cifre sunt însă scoase din pix pentru că, în realitate, nu există un proiect tehnic întocmit de proiectanţi de specialitate înregistrat la APM Tulcea, care să susţină acest calcul”, au declarat pentru Jurnalul surse apropiate ANPM. Mai mult, documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu‘ “analizează” de fapt cele două linii de incinerare în funcţiune din anul 2010, în scopul reducerii, fără investiţii, a timpul de operare la incineratoarele existente la 4 ore/şarja, faţă de 8-12 ore durata unei şarje rezultată din proiectul de execuţie aprobat în anul 2011. Pe de altă parte, timpul de operare de 8-12 ore şi temperatura de ardere în camera secundară de +1100oC nu se negociază şi, deci, nu puteau fi schimbate.

 Şefii de la APM Tulcea nu cunosc legea               

De asemenea, ENVIRO ECOSMART SRL precizează în documentaţie că SC Cazacioc&Co SRL deține pentru amplasamentul din Smârdan, Autorizația integrată de mediu nr.2 din 26.04.2011 emisă APM Galaţi. Astfel, Legea 292/ 2018, este ignorată de conducerea APM Tulcea având în vedere că ea precizează că pentru activităţile existente, autorizate, este interzisă emiterea acordului de mediu. Astfel, art. 23 (2) din legea 292/ 2018 precizează:’’Pentru proiectele prevăzute de prezenta lege este interzisă emiterea acordului de mediu, respectiv a aprobării de dezvoltare pentru lucrări de investiţii iniţiate sau realizate’’.

Risc mare de poluare

Este o încălcare gravă a legii emiterea unui acord de mediu, fără certificat de urbanism, fără proiect de investiţii, fără lucrări de construcţii, fără valoare de investiţii, termene de realizare şi fără aprobare de dezvoltare aşa cum s-a încercat să se facă în cazul incineratorului deţinut de firma Cazacioc&Co. Consecința unei astfel de aprobări nelegale duce la creşterea poluării deoarece s-ar incinera 108 tone/zi, în loc de 18 tone/zi autorizat, în condiţiile în care şi aşa există reclamaţii ale cetăţenilor municipiului Brăila privind mirosul degajat de cadavrele în descompunere. De ce au fost tratate cu indiferenţă şi aceste reclamaţii poate vom afla de la responsabilii de mediu de la Tulcea şi Bucureşti. 

×
Subiecte în articol: Smârdan Cazacioc&Co queen hind