Contractele hidro, greu de oprit

Contractele de vânzare a energiei electrice ieftine produse de Hidroelectrica vor fi renegociate până la finalul anului, însă nu vor putea ajunge până la media de 44 euro/MWh, preţul mediu de la companiile integrate rezultate din reorganizarea sectorului energetic.

Oficialii statului român au lăsat să se înţeleagă că o parte din contractele bilaterale semnate de Hidroelectrica în decursul anilor trecuţi nu vor ajunge la media de 44 euro/MWh cu care vor produce curentul electric cele două companii energetice ce vor rezulta din reorganizarea sectorului energetic. "Contractele Hidroelectrica vor intra în cele două societăţi naţionale proporţional cu câtă energie va produce fiecare. Deocamdată contractele directe vor fi în funcţiune până când se va lua o decizie la nivelul Guvernului sau vor continua până la finalizare", a declarat ieri Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei, prezent la o conferinţă pe teme energetice.

ALRO, "TOO BIG TO FAIL"
"Combinatul de aluminiu nu va rezista pe piaţă dacă va cumpăra energia la 44 euro/MWh", susţine Mihai David, directorul Hidroelectrica. El a precizat că societatea a majorat deja cu 14% preţul energiei furnizate Alro, până la 25 euro/MWh, şi va renegocia până la finele anului din nou preţul energiei furnizate. În acest moment, preţul de producţie al energiei la Hidroelectrica este situat între 20 şi 21 de euro pe MWh, a mai spus el.

"Statul trebuie să ia o hotărâre ce vrea să facă, dacă vrea să prelucreze bauxită în România, pentru că preţurile mari vor duce la disfuncţionalităţi pe tot fluxul de la Alro la Alum Tulcea şi la Alprom", a spus David.

COMPETIŢIE NELOIALĂ?
În 2007, când s-a pus problema alinierii preţurilor la gazele din producţia internă la cele externe, Comisia Europeană a comunicat că acestea pot fi mai mici decât cele externe, dar nu mai puţin decât preţul de producţie.

Comparativ, preţurile electricităţii tranzacţionate în luna iulie la OPCOM, bursa specializată de la Bucureşti, s-au plasat în medie la 37 de euro/MWh. Tranzacţiile pe pieţele spot din Europa s-au situat în iulie între 32 şi 61 euro/MWh, potrivit datelor OPCOM.

GIGANŢII VOR LA REACTOARELE 3 ŞI 4
Cele două companii energetice ce vor fi create de stat vor să-şi împartă participaţia de 51% a statului la reactoarele 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă după ce banii din Fondul de Dezvoltare, din care statul trebuia să finanţeze investiţia de 2 miliarde de euro prin Nuclearelectrica, au dispărut.

"Ne interesează (să preluăm - n.r.) atât cât va fi necesar pentru a ne asigura un flux de energie nucleară", a declarat, ieri, Mihai David, directorul general al Hidroelectrica.

Nuclearelectrica are 51% din EnergoNuclear, compania care realizează cele două reactoare cu puteri de 720 MW fiecare. CEZ, GDF Suez, Enel şi RWE au fiecare câte 9,15% din titluri, iar ArcelorMittal România şi Iberdrola deţin câte 6,2% din capital.

Dan Gheorghiu, preşedintele Institutului pentru Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) - consultantul Ministerului Economiei în reorganizarea sectorului energetic-, a precizat că acţiunile ar putea fi repartizate 25% primei companii energetice şi 26% celei de-a doua.

Pompiliu Budulan, directorul general al Nuclearelectrica, a precizat că statul poate să împartă participaţia de 51% pe care o deţine din reactoarele 3 şi 4 cum doreşte.

Din prima companie energetică naţională vor face parte complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica prin reactoarele nucleare 1 şi 2 de la Cernavodă, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, jumătate din distribuitorul şi furnizorul de energie Electrica şi sucursalele hidro Sibiu, Vâlcea şi Slatina. A doua companie energetică naţională va cuprinde ELCEN Bucureşti, termocentralele Deva şi Paroşeni, Compania Naţională a Huilei, cealaltă jumătate a Electrica, restul de Hidroelectrica şi termocentrala de la Iernut, pe care Romgaz o va prelua de la Termoelectrica, în contul unor datorii.