Copil în România: unul din patru copii trăieşte sub pragul sărăciei

Circa patru milioane de copii sarbatoresc astazi ziua dedicata lor la nivel international. Potrivit ultimelor date facute publice de Institutul National de Statistica, inaintea recensamantului din 2011, in Romania erau 3,93 milioane de persoane sub 18 ani din care peste un milion de copii au varsta sub cinci ani.

Criza economica, somajul in crestere si teama zilei de maine i-au facut pe romani sa se gandeasca de doua ori inainte de a-si intemeia o familie. Potrivit datelor statistice, rata nuptialitatii este de 6,2 la mie (6,6 la mie in mediul urban si 2,05 la mie in rural), peste media din tarile occidentale de 5,4 la mie. Totusi, valoarea este in continua scadere, avand in vedere ca in 1990 era de 8,3 casatorii la mia de locuitori. Varsta medie la care romanii aleg sa isi intemeieze o familie a crescut si ea: de la 23,7 ani pentru femei si 26,9 ani pentru barbati in 1990, la 25 ani pentru femei (23,6 in rural si 26 in urban) si 28 ani pentru barbati (27,7 in rural si 29 in urban). In acelasi timp, din cauza dificultatilor materiale, familiile au ajuns sa se destrame mult mai usor. Rata divorturilor este de 1,53 la mie (1,53 in mediul urban si, asa cum era de asteptat, mult mai mica in rural – 0,92). in Comunitatea Europeana rata divorturilor este de 1,59 la mie. Rata natalitatii este de 10,4 la mie in timp ce in UE media este de 11,4 la mie. Astfel, natalitatea este mai mica decat in majoritatea tarilor occidentale dezvoltate.

Sub pragul saraciei

Peste un sfert dintre copiii din Romania traiesc intr-o familie aflata sub pragul national al saraciei, se arata intr-un raport asupra amplorii saraciei copiilor, realizat de UNICEF. Studiul arata ca in tarile "bogate" din Europa traiesc aproximativ 13 milioane de copii saraci, iar cele "avansate economic" numara aproximativ 30 de milioane de copii saraci din totalul de 200 de milioane la nivel mondial. Astfel, peste unul din patru copii din Romania traieste intr-o familie aflata sub pragul national al saraciei, cam tot cati se afla in aceasta situatie in Statele Unite (23,1%). Din punct de vedere social, saracia afecteaza mai degraba copiii ai caror parinti au probleme la locul de munca sau familiile de imigranti, decat familiile monoparentale sau cu un nivel de pregatire slab.

Ciza a muscat din veniturile familiei

Criza economica a dus la adancirea saraciei si la discrepanta din ce in ce mai mare intre categoriile sociale. Intr-o luna obisnuita, gospodariile angajatilor formali au cheltuit, in medie, cam 170 de euro pe membru si au alocat copiilor circa 36% din totalul cheltuielilor.

Parintii au facut eforturi pentru a mentine consumul de hrana la un nivel constant in cazul copiilor, in ciuda faptului ca au inceput sa cumpere alimente mai putine si mai ieftine. Au fost limitate doar cheltuielile legate de alimentele consumate cu precadere de copii, mai ales dulciurile, fructele si bauturile racoritoare. Nutritia copiilor pare a fi mai problematica in gospodariile cu doi sau mai multi copii. Potrivit UNICEF, gospodariile cu un copil aloca circa 40 de euro per persoana pentru mancare, la care aproape toate gospodariile adauga aproximativ 35 de euro per copil ca bani de buzunar pentru mancare la scoala, dulciuri, fructe si bauturi racoritoare.

Citește pe Antena3.ro

Situații care declanșează depresia de sărbători și cum le abordăm ca să ne simțim mai bine. Psiholog: „Propune-ți limite clare”

Educatia, din ce in ce mai proasta

Dupa ce ultimele doua generatii de liceeni s-au intrecut in a pica examenul de maturitate, opinia romanilor despre calitatea sistemului de invatamant a fost schimbata radical: 31% considera ca sistemul este bun si foarte bun, 32% ca este prost si foarte prost, potrivit unui studiul realizat de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii. UNICEF subliniaza ca unul dintre efectele crizei s-a resimtit in cresterea numarului de absente sI a abandonului scolar. In 2009, ca efect al crizei, aproape 13% dintre elevi si studenti in iulie si 15% in octombrie s-au confruntat cu o crestere a numarului de absente scolare, cu abandon scolar / parasirea timpurie a scolii, rezultate scolare mai proaste, hrana, haine sau rechizite insuficiente etc. Plecarea adultilor la munca in strainatate a fost frecvent mentionata ca un fenomen social cu efecte secundare serioase asupra educatiei copiilor, in principal din cauza faptului ca priveaza copiii de o familie functionala. UNICEF subliniaza faptul ca abandonul scolar creste simtitor riscul muncii minorilor, sarcinilor adolescentine si al altor fenomene ce conduc la saracie si excludere sociala.