Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentarii PNL susțin că actuala metodă de impozitare a avut efecte pozitive în plan macroeconomic, fiscal, bugetar și social. Ei anticipează că economia și societatea din România ar obține beneficii importante prin menținerea ei și în anii următori:
-veniturile populației (salarii, pensii, venituri din activități independente, veniturile antreprenorilor) vor continua să crească puternic, neinflaționist, pentru că fiecare va avea certitudinea că, cu cât muncește și investește mai mult, cu atât va câștiga mai mult;
-investițiile publice și, mai ales cele private, se vor intensifica, pentru că orice antreprenor va ști că, în următorii 10 ani, cota unică de impozitare nu se modifică;
-bugetul de stat are de câștigat atât pe componenta de venituri, cât și pe cea de cheltuieli;
-economia României va reuși să genereze un PIB/locuitor peste media europeană, până la 31 decembrie 2033.
Mai întâi, digitalizarea ANAF
În prezent, cota de impozit pe profit este de 16%, iar cea de impozit pe venit de 10%, după ce în 2018 guvernarea PSD a decis să o reducă pe aceasta din urmă. Premierul Marcel Ciolacu, care dorește introducerea cotelor progresive de taxare a veniturilor, spune însă că acest lucru nu se va întâmpla în 2025, iar despre o schimbare a impozitării se va putea discuta abia după digitalizarea ANAF.
Banca Mondială a propus 3 trepte de impozitare
La nivelul ministerului are loc deja o analiză a sistemului fiscal în vederea reformării lui, având în vedere că în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reforma fiscală este un obiectiv important care ar putea fi atins. Prin PNRR, România și-a asumat creșterea veniturilor bugetare cu 2,5% din PIB din reforma administrației fiscale care să aibă ca efect îmbunătățirea colectării. Un raport al Băncii Mondiale, realizat pentru Guvern, recomanda anul trecut introducerea cotei progresive de impozitare a veniturilor, pentru a strânge mai mulți bani la buget. Pentru persoanele fizice variantele propuse erau să fie introduse 3 trepte de impozitare, de 10% pentru veniturile de până la 42.000, 20% pentru veniturile cuprinse între 42.000 și 100.000 și 25% pentru veniturile de peste 100.000 pe an.
Creșterea veniturilor = taxe și impozite mai mari
Introducerea impozitării progresive a fost solicitată recent și de Fondul Monetar Internațional (FMI), aceasta fiind văzută ca o măsură rapidă pentru creșterea veniturilor fiscale ale statului. Delegația FMI a susținut faptul că, pentru a fi acoperite cheltuielile necesare cu recalcularea pensiilor, cuantumul colectării veniturilor bugetare trebuie să crească cu circa 5%-6% din PIB. Mai exact, de la venituri bugetare de circa 26% din PIB, valoarea luată în calcul de FMI, România trebuie să ajungă până în 2025 la circa 32% din PIB. Vestea proastă pentru români este că la acest procent nu se va putea ajunge decât prin prin impunerea de taxe și impozite noi. Majorarea impozitelor pe proprietăți și mașini este aproape un lucru cert, dar există și posibilitatea majorării TVA, ceea ce va duce la scumpirea coșului zilnic și, deci, la creșterea sărăciei.
1 ianuarie 2025 vine cu majorarea impozitelor pe proprietate
Schimbarea modului de calcul a taxelor pe proprietate care să ducă la creșterea lor a fost stabilită de Executiv prin Ordonanța de Urgență nr. 16/2022, care trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Ulterior, autoritățile au decis amânarea intrării în vigoare a ordonanței pentru data de 1 ianuarie 2025, după ce experții evaluatori au atras atenția Guvernului că evaluarea proprietăților în funcție de piață este un proces complex care nu poate fi făcut peste noapte așa cum și-ar fi dorit „specialiștii” din Ministerul Finanțelor care au gândit actul normativ.
Anul electoral ne scapă de impozite mai mari
Cum anul acesta este unul electoral, cu mai multe rânduri de alegeri, premierul Marcel Ciolacu repetă peste tot că nu vor crește impozitele și nu vor fi introduse unele noi. În schimb, evită să spună ce se va întâmpla de anul viitor, pentru că un anunț de genul se majorează impozitele și/sau apar altele noi ar diminua scorul electoral al alianței PSD-PNL. Așa că varianta minciunii prin omisiune este cea mai comodă pentru liderul PSD. Acum, noul proiect de lege, semnat de zeci de parlamentari PNL, îi încurcă planurile și îl lasă singur în lupta pentru creșterea impozitelor. Ideea renunțării la cota unică de taxare a venitului este un subiect pe care Marcel Ciolacu l-a rostogolit permanent în ultimii ani, în timp ce restructurarea aparatului bugetar s-a transformat într-un simulacru de reformă. La fel ca și restructurarea companiilor de stat cu pierderi.
Cheltuielile statului cresc, în loc să scadă
Cheltuielile de personal au crescut cu 20% peste nivelul din ianuarie-februarie 2023, în timp ce cele cu pensiile și asistența socială au crescut cu aproape 12%. S-au majorat puternic și cheltuielile cu bunurile și serviciile cu aproape 26%, dar și cele cu investițiile, care s-au dublat față de anul precedent. O analiză UniCredit Bank arată că deficitul bugetar ar urma să fie anul acesta de 6,3% din PIB, la fel ca anul trecut, în condițiile în care Guvernul și-a asumat o țintă de 5%. De asemenea, și deficitul extern ar urma să se mențină deosebit de ridicat, la 6,6% din PIB în acest an, pe fondul deficitului bugetar ridicat, dar ar urma să scadă la 5,1% anul următor, pe fondul scăderii cererii interne, în contextul noilor măsuri fiscale, mai arată analiza.
În structura veniturilor fiscale ale statului, impozitul pe venit ocupă abia locul 4, asigurând doar 10% din total venituri, după contribuții sociale, TVA și accize.
În Raportul Studiul Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), se recomandă tranziția treptată către o impozitare progresivă a salariilor și calculul impozitelor pentru proprietățile imobiliare să fie pe baza valorii de piață a proprietății.
Unde dai și unde crapă
O creștere a impozitării veniturilor, chiar dacă este văzută ca o cale rapidă de creștere a încasărilor statului, va pune o presiune suplimentară pe companii. Acestea vor fi presate să majoreze salariile pentru a acoperi pierderile de venituri în cazul în care vor să-și păstreze personalul. Vorbim în special despre personalul calificat care, pus în fața unei supraimpozitări, ar putea alege să plece afară, accentuând fenomenul migrației forței de muncă specializate. Pe de altă parte, angajații care vor rămâne cu mai puțini bani în mână vor fi nevoiți să consume mai puțin. Cererea va scădea, iar acest lucru va influența mediul economic. Lanțul se va închide la bugetul statului, care va încasa mai puțin bani din impozitele plătite de companii.
Economia subterană provoacă pierderi anuale de circa 80 de miliarde de lei în colectarea taxelor
În România, se estimează că economia subterană provoacă pierderi anuale de aproximativ 80 de miliarde de lei în colectarea taxelor, conform unui studiu realizat de Visa şi Kearney. Acest tip de economie, caracterizat în principal de munca nedeclarată şi subevaluarea veniturilor, distorsionează concurenţa pe piaţă, reduce contribuţiile la securitatea socială şi afectează colectarea taxelor, conform unui studiu citat de HotNews.ro. Potrivit studiului, o creştere de 5% în utilizarea plăţilor digitale timp de cinci ani consecutivi ar putea genera o creştere a PIB-ului cu aproximativ 7 miliarde de lei şi o majorare a colectării de taxe cu aproximativ 1,9 miliarde de lei. România se situează pe locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte dimensiunea economiei subterane. Acest fenomen se manifestă prin venituri subevaluate şi angajări nedeclarate, afectând sectoarele de construcţii, industrie, comerţ, transport, cazare, alimentaţie, agricultură şi pescuit.
Guvernul ratează să încaseze miliarde de euro anual din TVA
Până la majorarea taxelor, Guvernul ar trebui mai întâi să se îngrijească să fie colectate taxele și impozitele care sunt acum. Să nu uităm că de ani de zile avem cel mai mare deficit de încasare la TVA din UE. Ultimele date ale Comisiei Europene arată că în 2021 am avut un deficit de încasare în termeni nominali de 9 miliarde de euro. Din 2000, primul an în care s-a publicat studiul UE privind decalajul TVA, deficitul de încasare a TVA-ului a fost în România peste pragul de 30%, ajungând chiar și la aproape 40%.
