x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Criza după criză: a venit ora penuriei de magneziu!

0
Autor: Dan Constantin 25 Oct 2021 - 07:20
Criza după criză: a venit ora penuriei de magneziu!
Vezi galeria foto


Industria de automobile intră sub spectrul unei noi restricții de producție din cauza lipsei magneziului. China, care asigură 90 la sută din producția mondială a acestui metal, și-a redus drastic livrările, în urma scăderii producției de energie electrică. După criza de semiconductori, penuria de magneziu perturbă și mai mult lanțul de aprovizionare și restrânge producția de autovehicule. Magneziul este un component esențial în aliajele cu aluminiul care intră în structura mașinilor, dar și a cutiilor de viteză, sistemelor de direcție și rezervoarelor. Și industria alimentară consumă cantități mari de aliaje magneziu-aluminiu pentru dozele de îmbuteliere a băuturilor.

 

În reclamele care abundă cu oferte pentru suplimentele alimentare care conțin magneziu aflăm că acesta este un element esențial pentru funcționarea bună a corpului uman. Situația este identică pentru industria automobilelor, care este practic paralizată fără suportul magneziului. De ce a apărut această nouă criză, deși elementul respectiv se află în abundență în scoarța terestră? După fier și aluminiu, este al treilea în ordinea cantităților care se află în minereuri sau în săruri din oceanul planetar. Extracția lui pentru a fi livrat ca produs finit trece însă prin procese tehnologice mari consumatoare de energie electrică. Pentru o tonă de magneziu sunt necesare 35-40 MWh, de trei ori mai multă electricitate decât pentru a produce prin electroliză o tonă de aluminiu.

China, scoasă din priză

Aproape 90 la sută din producția de magneziu a lumii este realizată de companii din China. Orașul Yulin, din provincia Shaanxi, este „capitala” mondială a magneziului, aici producându-se 44 la sută din producția lumii. Dar provincia puternic industrializată, cu 36 de milioane de locuitori, cu o suprafață aproape egală cu a României, este strict controlată pentru a nu depăși cotele de energie electrică, drastic reduse în condițiile criză energetică în care a intrat China de câteva luni. Pentru a evita căderea sistemului energetic, autoritățile locale au decis închiderea a 35 din cele 50 de topitorii din provincie și reducerea la jumătate a producției în celelalte, până la sfârșitul anului. Consecința: prețurile pe piața mondială au explodat, odată cu diminuarea stocurilor de magneziu.

Cotații de trei ori mai mari

O problemă tehnică impune ca barele de magneziu să nu fie păstrate mai mult de 100 de zile, deoarece se oxidează. De aceea nu se pot face rezerve mari pe termen lung. În componența unui automobil intră circa 15 kilograme de magneziu în diferite aliaje cu aluminiul. Pentru că este ușor, a devenit tot mai atractiv și pentru producătorii mașinilor electrice, îngreunate de baterii. Cererea nefiind acoperită, cu o perspectivă „neagră” a producției în următoarele luni, cotațiile au crescut vertiginos. Magneziul livrat în Europa era mai scump în septembrie cu 260 la sută față de luna anterioară, fixându-se la 9.000 de dolari/tonă în octombrie.

ÎNGRIJORĂRI PE PIAȚA AUTO

Într-o declarație difuzată la începutul lunii octombrie, WV Metalle, asociația comercială germană de metale neferoase, a cerut guvernului să inițieze urgent discuții diplomatice cu China. „Este de așteptat ca rezervele actuale de magneziu din Germania și din întreaga Europă să fie epuizate în câteva săptămâni, cel târziu la sfârșitul lui noiembrie 2021. În cazul unui blocaj de aprovizionare de această amploare, există riscul unei pierderi masive de producție”, arată comunicatul. Un studiu al Bank of America avertizează că reducerea livrărilor de magneziu va bloca și producția de aluminiu, pentru că nu se pot face aliajele cerute de industria auto. Sunt afectate și celelalte domenii în care magneziul este utilizat intens - metalurgie, aeronautică, industria chimică. Și alte grupuri industriale au tras, de asemenea, alarma. Astfel, European Aluminium, asociație din care fac parte mari producători de metal alb și furnizori de bauxită - Norsk Hydro, Rio Tinto, Alcoa - a cerut UE și guvernelor naționale să lucreze de urgență cu partenerii din China pentru remedierea situației. Există o temere justificată, menționează Financial Times, că autoritățile de la Beijing vor dirija acum producția internă de magneziu rămasă spre industria chineză de aluminiu. Privind la istoricul producției de magneziu, statisticile arată că până în 1995, lider mondial era SUA, cu o pondere de 45 la sută din producția mondială. China s-a impus ca nr. 1 mondial prin schimbarea tehnologiei, mai economice la consumul de electricitate. Mulți producători din Statele Unite și Europa - între ei Norsk Hydro - au ieșit din piața magneziului scoși de concurența chinezească, pe care o reclamă acum.

 

 Dacia, prinsă și ea în hora penuriei

În situații complicate de aprovizionare se află și producătorii din România. Și la Dacia, și la Ford, uzinele din Mioveni și Craiova au avut pauze de producție din cauza lipsei componentelor. Criza de semiconductori a creat mari disfuncționalități de programare a liniilor de montaj, cu pierderi de producție substanțiale. Publicația Les Echos făcea, săptămâna trecută, referire la situația grupului Renault, care și-a actualizat prognoza de pierdere de producție pe acest an, ridicând la 300.000 mașinile care nu vor fi livrate. Dacia se află totuși într-o situație mai bună de rentabilitate, reușind performanțe notabile la vânzări cu modelele Duster și Sandero, potrivit sursei citate. Pe plan mondial, evaluările arată că milioane de vehicule nu vor fi produse în urma lipsei de materii prime și componente, criza magneziului având și ea o contribuție de dată recentă. Potrivit calculelor, o tonă lipsă de magneziu se repercutează în imposibilitatea fabricației a 85 de mașini la BMW și 105 vehicule la Volkswagen. Lipsa de magneziu antrenează astfel pierderi potențiale cu mult superioare celor legate de creșterea prețurilor. În această situație dificilă, fabricanții speră „doar” ca penuria de magneziu să coincidă cu penuria de semiconductori, ca să nu se prelungească prin succesiune întreruperile pe lanțurile de aprovizionare.

Materiile prime critice în atlasul UE

Analize ale UE relevă de peste un deceniu că economiile  naționale și rețelele industriale globale sunt dependente de așa-numitele materii prime critice. Prin concentrarea lor în țări care dețin monopolul zăcămintelor, al extracției sau producției, aceste materii prime sunt incluse în zone de risc pentru domenii strategice și tehnologii din energii regenerabile, e-mobilitate, industria digitală, spațială, apărare, sănătate. Raportul Raw Material Inițiative (RAI) are ediții începând din 2011, cu evaluări publicate apoi în 2014, 2017, 2020. În ultima ediție, RAI subliniază că „dependența de materialele critice va înlocui dependența de petrol”. În raportul din 2020 sunt incluse 30 de materii prime critice, față de 14 în primul raport din 2011. În plus, comparativ cu evaluarea din 2017, sunt acum definite ca materii prime critice bauxita, litiul și titanul. În atlasul RAI, România figurează cu un zăcământ de grafit, estimat la 1.400 de tone.

 

România reciclează deșeuri de magneziu

La Sântana, în județul Arad, funcționează de aproape un deceniu o fabrică pentru obținerea de lingouri de magneziu și anozi de magneziu prin reciclarea deșeurilor de magneziu. Fabrica este o filială a companiei Magnotec, lider european în reciclarea magneziului, și are o capacitate de 7.000 tone pe an.

 

Citeşte mai multe despre:   magneziu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Charlie Munger, vicepreşedintele Berkshire Hathaway: Pieţele de acum sunt supraevaluate

Charlie Munger, vicepreşedintele Berkshire Hathaway: Pieţele de acum sunt supraevaluate
Charlie Munger, vicepreşedintele gigantului Berkshire Hathaway, condus de celebrul investitor Warren Buffett, a spus într-o conferinţă că pieţele de capital sunt extrem de supraevaluate în ceea ce priveşte...

Bitcoin își extinde tendința descendentă și scade cu 12,1%, la 47.176 dolari

Bitcoin își extinde tendința descendentă și scade cu 12,1%, la 47.176 dolari
Bitcoin a scăzut sâmbătă cu 12,14%, până la 47.176,09 dolari, pierzând 6.567,6 dolari față de închiderea anterioară, relatează Reuters. Bitcoin, cea mai mare și cea mai cunoscută criptomonedă din lume,...

Cum s-au restructurat băncile în 2021? Un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem

Cum s-au restructurat băncile în 2021? Un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem
Restructurarea sistemului bancar a continuat, procesul fiind accentuat în contextul pandemiei de COVID-19, astfel că băncile au ajuns să aibă la sfârşitul primelor nouă luni din 2021 un număr de 51.713 de...

BCE asigură lumea că de luna viitoare inflaţia, ajunsă la cote istorice, va încetini

BCE asigură lumea că de luna viitoare inflaţia, ajunsă la cote istorice, va încetini
Când zona euro se confruntă cu cea mai puternică inflaţie din istoria ei, când preţurile din Germania şi Spania cresc cu cel mai accelerat ritm din ultimii 30 de ani, Banca Centrală Europeană asigură lumea că...

Deficit URIAȘ la încasarea TVA. Pierdere de aproape 35% în 2019

Deficit URIAȘ la încasarea TVA. Pierdere de aproape 35% în 2019
România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național în 2019, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, arată un raport al Comisiei Europene. Țările UE au pierdut...

Ministerul Muncii are nevoie de încă 11 miliarde de lei pentru plata pensiilor în 2022

Ministerul Muncii are nevoie de încă 11 miliarde de lei pentru plata pensiilor în 2022
Plata pensiilor în 2022 necesită o suplimentare cu 11 miliarde de lei a bugetului de stat, potrivit ministrului Muncii, Marius Budăi.  "Cu siguranţă bugetul va trebui suplimentat, impactul bugetar va fi...

Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpãrate și în luna decembrie 2021

Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpãrate și în luna decembrie 2021
Ministerul Finanțelor lanseazã trei noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani, la dobânzi de 4,25%, 4,75%, 5,10 %. Programul începe luni, 6 decembrie...

Vești bune pentru BUGETARI. Vor primi vouchere de vacanță până în 2026

Vești bune pentru BUGETARI. Vor primi vouchere de vacanță până în 2026
Vouchere de vacanță vor fi acordate salariaților din instituţiile publice, în perioada 2022 - 2026. Fiecare angajat primește tichete în valoare de 1.450 de lei anula, iar suma totală este d e...

Rezultatele financiare ale celor mai mari jucători din asigurări în 2020

Rezultatele financiare ale celor mai mari jucători din asigurări în 2020
Primele şapte din cele 10 cele mai mari companii de asigurări din piaţa locală au terminat anul trecut pe profit, cu marje cuprinse între 0,64% şi 8,84%, în timp ce trei companii au raportat pierderi, potrivit...

Afacerile din comerțul cu amănuntul au crescut cu peste 11% în primele 10 luni din 2021

Afacerile din comerțul cu amănuntul au crescut cu peste 11% în primele 10 luni din 2021
Afacerile din comerțul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, au crescut cu 11,1% în primele 10 luni din 2021, față de aceeași perioadă din 2020, arată datele...

Finanţele statului: Cheltuielile cu dobânzile cresc şi se îndreaptă spre un nou record în 2021

Finanţele statului: Cheltuielile cu dobânzile cresc şi se îndreaptă spre un nou record în 2021
Majorarea în galop a datoriei publice, concomitent cu creşterea dobânzilor la care se împrumută statul, a dus la o creştere a cheltuielilor cu dobânzile până la 15,5 mld. de lei în primele 10 luni din 2021, un...

Cursurile de prim-ajutor, obligatorii pentru viitorii șoferi

Cursurile de prim-ajutor, obligatorii pentru viitorii șoferi
Pentru a obține permisul auto, viitorii șoferi vor trebui să învețe inclusiv să conducă defensiv și să acorde primul ajutor în cazul unui accident rutier, conform unui proiect de lege pentru modificarea și...

Acţiunile UiPath continuă să scadă la bursa din New York

Acţiunile UiPath continuă să scadă la bursa din New York
Acţiunile UiPath, cel mai mare startup IT românesc, listat la bursa din New York, au scăzut cu 8,95% la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de ieri, arată Yahoo Finance. Spre...

58% dintre multinaționale se așteaptă la creșterea taxelor și impozitelor

58% dintre multinaționale se așteaptă la creșterea taxelor și impozitelor
Peste jumătate dintre companiile din întreaga lume, respectiv 58%, se aşteaptă la o creștere a fiscalităţii în ţările unde au rezidența fiscală  companiile mamă, ca urmare a...
Serviciul de email marketing furnizat de