Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Industria de automobile intră sub spectrul unei noi restricții de producție din cauza lipsei magneziului. China, care asigură 90 la sută din producția mondială a acestui metal, și-a redus drastic livrările, în urma scăderii producției de energie electrică. După criza de semiconductori, penuria de magneziu perturbă și mai mult lanțul de aprovizionare și restrânge producția de autovehicule. Magneziul este un component esențial în aliajele cu aluminiul care intră în structura mașinilor, dar și a cutiilor de viteză, sistemelor de direcție și rezervoarelor. Și industria alimentară consumă cantități mari de aliaje magneziu-aluminiu pentru dozele de îmbuteliere a băuturilor.
În reclamele care abundă cu oferte pentru suplimentele alimentare care conțin magneziu aflăm că acesta este un element esențial pentru funcționarea bună a corpului uman. Situația este identică pentru industria automobilelor, care este practic paralizată fără suportul magneziului. De ce a apărut această nouă criză, deși elementul respectiv se află în abundență în scoarța terestră? După fier și aluminiu, este al treilea în ordinea cantităților care se află în minereuri sau în săruri din oceanul planetar. Extracția lui pentru a fi livrat ca produs finit trece însă prin procese tehnologice mari consumatoare de energie electrică. Pentru o tonă de magneziu sunt necesare 35-40 MWh, de trei ori mai multă electricitate decât pentru a produce prin electroliză o tonă de aluminiu.
China, scoasă din priză
Aproape 90 la sută din producția de magneziu a lumii este realizată de companii din China. Orașul Yulin, din provincia Shaanxi, este „capitala” mondială a magneziului, aici producându-se 44 la sută din producția lumii. Dar provincia puternic industrializată, cu 36 de milioane de locuitori, cu o suprafață aproape egală cu a României, este strict controlată pentru a nu depăși cotele de energie electrică, drastic reduse în condițiile criză energetică în care a intrat China de câteva luni. Pentru a evita căderea sistemului energetic, autoritățile locale au decis închiderea a 35 din cele 50 de topitorii din provincie și reducerea la jumătate a producției în celelalte, până la sfârșitul anului. Consecința: prețurile pe piața mondială au explodat, odată cu diminuarea stocurilor de magneziu.
Cotații de trei ori mai mari
O problemă tehnică impune ca barele de magneziu să nu fie păstrate mai mult de 100 de zile, deoarece se oxidează. De aceea nu se pot face rezerve mari pe termen lung. În componența unui automobil intră circa 15 kilograme de magneziu în diferite aliaje cu aluminiul. Pentru că este ușor, a devenit tot mai atractiv și pentru producătorii mașinilor electrice, îngreunate de baterii. Cererea nefiind acoperită, cu o perspectivă „neagră” a producției în următoarele luni, cotațiile au crescut vertiginos. Magneziul livrat în Europa era mai scump în septembrie cu 260 la sută față de luna anterioară, fixându-se la 9.000 de dolari/tonă în octombrie.
ÎNGRIJORĂRI PE PIAȚA AUTO
Într-o declarație difuzată la începutul lunii octombrie, WV Metalle, asociația comercială germană de metale neferoase, a cerut guvernului să inițieze urgent discuții diplomatice cu China. „Este de așteptat ca rezervele actuale de magneziu din Germania și din întreaga Europă să fie epuizate în câteva săptămâni, cel târziu la sfârșitul lui noiembrie 2021. În cazul unui blocaj de aprovizionare de această amploare, există riscul unei pierderi masive de producție”, arată comunicatul. Un studiu al Bank of America avertizează că reducerea livrărilor de magneziu va bloca și producția de aluminiu, pentru că nu se pot face aliajele cerute de industria auto. Sunt afectate și celelalte domenii în care magneziul este utilizat intens - metalurgie, aeronautică, industria chimică. Și alte grupuri industriale au tras, de asemenea, alarma. Astfel, European Aluminium, asociație din care fac parte mari producători de metal alb și furnizori de bauxită - Norsk Hydro, Rio Tinto, Alcoa - a cerut UE și guvernelor naționale să lucreze de urgență cu partenerii din China pentru remedierea situației. Există o temere justificată, menționează Financial Times, că autoritățile de la Beijing vor dirija acum producția internă de magneziu rămasă spre industria chineză de aluminiu. Privind la istoricul producției de magneziu, statisticile arată că până în 1995, lider mondial era SUA, cu o pondere de 45 la sută din producția mondială. China s-a impus ca nr. 1 mondial prin schimbarea tehnologiei, mai economice la consumul de electricitate. Mulți producători din Statele Unite și Europa - între ei Norsk Hydro - au ieșit din piața magneziului scoși de concurența chinezească, pe care o reclamă acum.
Citește pe Antena3.ro
Dacia, prinsă și ea în hora penuriei
În situații complicate de aprovizionare se află și producătorii din România. Și la Dacia, și la Ford, uzinele din Mioveni și Craiova au avut pauze de producție din cauza lipsei componentelor. Criza de semiconductori a creat mari disfuncționalități de programare a liniilor de montaj, cu pierderi de producție substanțiale. Publicația Les Echos făcea, săptămâna trecută, referire la situația grupului Renault, care și-a actualizat prognoza de pierdere de producție pe acest an, ridicând la 300.000 mașinile care nu vor fi livrate. Dacia se află totuși într-o situație mai bună de rentabilitate, reușind performanțe notabile la vânzări cu modelele Duster și Sandero, potrivit sursei citate. Pe plan mondial, evaluările arată că milioane de vehicule nu vor fi produse în urma lipsei de materii prime și componente, criza magneziului având și ea o contribuție de dată recentă. Potrivit calculelor, o tonă lipsă de magneziu se repercutează în imposibilitatea fabricației a 85 de mașini la BMW și 105 vehicule la Volkswagen. Lipsa de magneziu antrenează astfel pierderi potențiale cu mult superioare celor legate de creșterea prețurilor. În această situație dificilă, fabricanții speră „doar” ca penuria de magneziu să coincidă cu penuria de semiconductori, ca să nu se prelungească prin succesiune întreruperile pe lanțurile de aprovizionare.
Materiile prime critice în atlasul UE
Analize ale UE relevă de peste un deceniu că economiile naționale și rețelele industriale globale sunt dependente de așa-numitele materii prime critice. Prin concentrarea lor în țări care dețin monopolul zăcămintelor, al extracției sau producției, aceste materii prime sunt incluse în zone de risc pentru domenii strategice și tehnologii din energii regenerabile, e-mobilitate, industria digitală, spațială, apărare, sănătate. Raportul Raw Material Inițiative (RAI) are ediții începând din 2011, cu evaluări publicate apoi în 2014, 2017, 2020. În ultima ediție, RAI subliniază că „dependența de materialele critice va înlocui dependența de petrol”. În raportul din 2020 sunt incluse 30 de materii prime critice, față de 14 în primul raport din 2011. În plus, comparativ cu evaluarea din 2017, sunt acum definite ca materii prime critice bauxita, litiul și titanul. În atlasul RAI, România figurează cu un zăcământ de grafit, estimat la 1.400 de tone.
România reciclează deșeuri de magneziu
La Sântana, în județul Arad, funcționează de aproape un deceniu o fabrică pentru obținerea de lingouri de magneziu și anozi de magneziu prin reciclarea deșeurilor de magneziu. Fabrica este o filială a companiei Magnotec, lider european în reciclarea magneziului, și are o capacitate de 7.000 tone pe an.
