x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum a gestionat Germania pandemia COVID-19

0
01 Iun 2020 - 11:04
Cum a gestionat Germania pandemia COVID-19 Hepta


BERLIN- Germania este adesea menționată ca un exemplu pozitiv al modului de gestionare a pandemiei COVID-19. Am avut succes în prevenirea supraîncărcării sistemului nostru de sănătate. Curba infecțiilor este clar aplatizată. Iar proporția cazurilor grave și a cazurilor de deces este mai mică în Germania decât în multe alte țări. Dar acest lucru ne face să fim mai degrabă smeriți decât a ne arăta prea siguri pe noi înșine.

 

Eu văd trei motive pentru care, deocamdată, Germania trece relativ bine prin această criză. În primul rând, la momentul intrării în criză, sistemul german de asistență medicală era într-o formă bună; toată lumea a avut acces complet la îngrijiri medicale. Acesta este un merit nu doar al guvernului actual, ci al unui sistem care a fost construit de-a lungul multor guvernări. Cu o rețea excelentă de medici generaliști disponibili pentru a face față cazurilor mai ușoare de COVID-19, spitalele s-au putut concentra pe cei grav bolnavi.

 

În al doilea rând, nu Germania a fost prima țară lovită de virus, având astfel destul timp să se pregătească. Deși am păstrat întotdeauna un număr relativ mare de paturi de spital disponibile, în special în unitățile de terapie intensivă, am luat, de asemenea, în serios amenințarea COVID-19. În consecință, capacitatea de intervenție a țării a crescut foarte rapid cu 12.000 de paturi până la 40.000.

 

În al treilea rând, Germania găzduiește multe laboratoare care pot cerceta virusul și mulți cercetători remarcabili în domeniu, ceea ce explică și de ce a fost dezvoltat aici primul test rapid COVID-19. Cu o populație de aproximativ 83 de milioane de oameni, suntem capabili să efectuăm până la un milion de teste de diagnostic pe zi și în curând vom avea capacitatea de a efectua aproximativ cinci milioane de teste de anticorpi pe lună. Testarea extinsă este ca și cum ai aprinde o lanternă în întuneric: fără ea, nu poți vedea decât nuanțe de gri; dar cu ea, poți vedea detaliile în mod clar și imediat. Iar atunci când vine vorba de un focar de boală, nu poți ține sub control ceea ce nu poți vedea.

 

Cu siguranță, în calitate de ministru federal al sănătății din Germania, recunosc că vedem acum doar instantanee. Nimeni nu poate prezice cu deplină certitudine cum se va dezvolta pandemia în câteva săptămâni sau luni. Nu am impus “stare de asediu” la nivel național, dar am solicitat cetățenilor să rămână acasă în mod voluntar. Ca în multe alte țări, de două luni încoace trăim și noi sub restricții severe impuse vieții publice și private. Din ceea ce știm, a fost necesar și eficient acest răspuns la pandemie.

 

Cu toate acestea, consecințele blocării nu pot fi ignorate, motiv pentru care încercăm treptat să revenim la normal. Provocarea este că reducerea măsurilor de protecție este la fel de problematică precum impunerea lor. Deși funcționăm în condiții de profundă incertitudine, putem fi siguri cu privire la pericolul pe care îl prezintă un al doilea val epidemic. Astfel, rămânem vigilenți.

 

Numai timpul ne va spune dacă am luat deciziile corecte, așa că în acest moment sunt precaut în privința lecțiilor învățate din criză. Dar câteva lucruri mi se par clare deja. În primul rând, este esențial ca guvernele să informeze publicul nu doar despre ceea ce știu, ci și despre ceea ce nu știu. Acesta este singurul mod de a construi încrederea necesară pentru a lupta împotriva unui virus letal într-o societate democratică. Nicio democrație nu își poate obliga cetățenii să își schimbe comportamentul - cel puțin nu fără a suporta costuri mari. În urmarea de către toți a unui răspuns coordonat, colectiv la pandemie, transparența și informațiile exacte sunt mult mai eficiente decât constrângerea.

Jens Spahn este ministrul federal al sănătății din Germania

 

În Germania, am reușit să încetinim răspândirea virusului, deoarece majoritatea cetățenilor dorește să coopereze, dintr-un sentiment de responsabilitate față de ei și de ceilalți. Dar pentru a menține acest succes, guvernul trebuie să aducă la zi și în timp util informațiile despre virus, cu dezbatere publică deschisă și cu o foaie de parcurs clară pentru recuperare.

 

În al doilea rând, pe lângă informarea publicului, guvernele ar trebui să arate că se bazează pe cetățeni pentru a înțelege situația și ceea ce li se cere. Deoarece sunt informați, cetățenii germani știu că revenirea la normalitate nu este posibilă fără un vaccin. Când ne gândim la noile noastre rutine zilnice, formula noastră este să furnizăm cât mai multă normalitate cu cât mai multă protecție necesară.

 

Atât timp cât deciziile noastre despre locul și modul în care slăbim restricțiile se iau conform unor criterii clare și sensibile, avem încredere că cetățenii germani le vor susține. Deciziile noastre ar trebui să fie determinate de dovezi și să sublinieze reducerea riscului de infecție. Știm că distanțarea socială este cea mai eficientă protecție. Atunci când oamenii păstrează între ei o distanță de cel puțin 1,5 metri, riscul de infecție este redus substanțial. Și dacă putem asigura respectarea regulilor de bază de igienă, riscul scade și mai mult. Riscurile reziduale rămase pot fi gestionate în diferite moduri, în funcție de situație.

 

În al treilea rând, pandemia a arătat de ce o lume interconectată global are nevoie de gestionarea globală a crizelor. Din păcate, cooperarea multilaterală a devenit mai dificilă în ultimii ani, chiar și în rândul aliaților apropiați. Acum, când vedem cât de mult avem nevoie unul de celălalt, criza actuală ar trebui să fie un apel de trezire. Nici o țară nu poate gestiona de una singură o pandemie. Avem nevoie de coordonare internațională și dacă instituțiile care există în acest scop nu funcționează suficient de bine, trebuie să lucrăm împreună pentru a le îmbunătăți.

 

În al patrulea rând, noi, europenii, trebuie să ne reconsiderăm modul în care abordăm globalizarea, recunoscând că este esențial să producem în cadrul Uniunii Europene bunuri esențiale necesare, cum ar fi echipamente medicale. Va trebui să ne diversificăm lanțurile de aprovizionare pentru a evita dependența totală de oricare dintre țări sau regiuni. Dar regândirea globalizării nu înseamnă reducerea cooperării internaționale. Dimpotrivă, eforturile comune dintre statele membre ale UE aduc deja progrese către obținerea un vaccin. Odată descoperit, va fi indicat să ne asigurăm că vaccinul este produs în Europa, chiar dacă va fi făcut disponibil la nivel mondial.

 

Ca majoritatea crizelor, și aceasta oferă oportunități. În multe domenii, a scos la iveală ce-i mai bun din noi: un nou simț al comunității, o mai mare dorință de a-i ajuta pe ceilalți și o flexibilitate și o creativitate reînnoite. Fără nicio îndoială, consecințele pe termen mediu ale pandemiei vor fi dure. Dar, în ciuda tuturor dificultăților și incertitudinilor care există, rămân optimist. În Germania și în alte părți, asistăm la ce sunt capabile democrațiile noastre liberale și cetățenii deopotrivă.

De Jens Spahn,  ministrul federal al Sănătății din Germania

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol

Preluare din: ClubEconomic.ro; Copyright: Project Syndicate 2020

 

5 LECȚII NEMȚEȘTI

-     este esențial ca guvernele să informeze publicul nu doar despre ceea ce știu, ci și despre ceea ce nu știu.

-     în urmarea de către toți a unui răspuns coordonat, colectiv la pandemie, transparența și informațiile exacte sunt mult mai eficiente decât constrângerea.

-     guvernul trebuie să aducă la zi și în timp util informațiile despre virus, cu dezbatere publică deschisă și cu o foaie de parcurs clară pentru recuperare

-     guvernele ar trebui să arate că se bazează pe cetățeni pentru a înțelege situația și ceea ce li se cere.

-     să furnizăm cât mai multă normalitate cu cât mai multă protecție necesară

Citeşte mai multe despre:   jens spahn

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Să curgă vinul pe fonduri europene

Să curgă vinul pe fonduri europene
Producătorilor de vin şi firmelor de distribuţie tradiţională a bunurilor de larg consum li se va permite accesul la fonduri europene, conform prevederilor legii de aprobare a OUG 130/2020 privind unele măsuri de...

Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia

Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia
Creșterea pensiilor cu 40% va avea un impact extrem de grav asupra economiei și va duce la pierderea multor locuri de muncă, într-un moment în care este nevoie de consolidare fiscal-bugetară, arată într-o...

Criza lovește Guvernul cu măriri de salarii și angajări masive

Criza lovește Guvernul cu măriri de salarii și angajări masive
Clamată de PNL pe vremea când era în opoziţie, restructurarea aparatului bugetar a dispărut din discursul liberalilor odată ajunşi la putere. În plină criză economică, aparatul de lucru al Guvernului Orban a...

Florin Cîţu: Nu se fac executări silite până pe 25 decembrie

Florin Cîţu: Nu se fac executări silite până pe 25 decembrie
Ministrul de Finanțe, Florin Cîţu, a anunţat că va propune joi, în şedinţa de Guvern, amânarea executărilor silite până în data de 25 decembrie.   „Referitor la 25 octombrie, propuneri față...

Tranzacție importantă pe piața financiară non-bancară din România

Tranzacție importantă pe piața financiară non-bancară din România
OLX Group și ORESA anunță intenția de achiziție a KIWI Finance de către OLX Group. KIWI Finance, cel mai mare broker de credite din România, va fi adăugat portofoliului local OLX Group, din care fac deja parte OL...

Cât petrec românii în trafic spre locul de muncă

Cât petrec românii în trafic spre locul de muncă
Angajatii din statele membre UE ajungeau la serviciu în 25 de minute, anul trecut, românii petrecând în trafic un timp apropiat de media comunitar,ă care este de 27 de minute, arată Eurostat. Cel mai...

Ce spune Florin Cîțu despre datoria publică a țării

Ce spune Florin Cîțu despre datoria publică a țării
Datoria publică a României a crescut cu 7% în acest an, mult sub media statelor comunitare, unde aceasta s-a mărit cu 20%, potrivit ministrului Finanțelor, Florin Cîțu.  "În medie, datoria publică a...

Care sunt domeniile de activitate cu cele mai mari salarii

Care sunt domeniile de activitate cu cele mai mari salarii
Cele mai plătite joburi din România sunt în domeniile pharma și tehnologia informației, unde veniturile lunare se situează peste media pieței, potrivit studiului "Total Remuneration Survey",...

Economia românească lovită de pandemie. Care este soluția ieșirii din criză

Economia românească lovită de pandemie. Care este soluția ieșirii din criză
Restricțiile impuse din cauza pandemiei de coronavirus ar putea însemna închiderea a peste 300.000 de afaceri și rămânerea pe drumuri a circa 500.000 de oameni. Efectele crizei economice s-ar putea resimți de...

APIA a plătit renta viageră agricolă pe 2019. Care a fost suma alocată

APIA a plătit renta viageră agricolă pe 2019. Care a fost suma alocată
Suma totală plătită pentru renta viageră agricolă pentru 2019 se ridică la 46,75 milioane de lei pentru 37.532 de beneficiari, a transmis Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură...

Peste 80% dintre persoanele care își caută un loc de muncă prin AJOFM-uri au 4 clase primare

Peste 80% dintre persoanele care își caută un loc de muncă prin AJOFM-uri au 4 clase primare
Peste 80% dintre persoanele care își caută un loc de muncă prin AJOFM-uri au doar 4 clase primare. Acestea ar putea avea șansa de a se intregra pe piața muncii după urmarea unor cursuri de formare prin modifi...

Calendarul evaluărilor. Cum se prezintă ratingul României

Calendarul evaluărilor. Cum se prezintă ratingul României
Principalele agenții de evaluare financiară își vor anunța, în perioada imediat următoare, noile estimări privind ratingul de țară al României. Potrivit calendarului pe anul 2020, agenția Fitch își va...

Ultimele trei zile pentru sprijinul anti-pandemie

Ultimele trei zile pentru sprijinul anti-pandemie
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) atenționează că data limită de depunere a cererilor în cadrul Măsurii 21 - „Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și...

Finanţele propun o nouă eşalonare a datoriilor

Finanţele propun o nouă eşalonare a datoriilor
La câteva luni distanță de la apariția Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 69/2020, prin intermediul căreia contribuabilii pot beneficia de anularea dobânzilor și penalităților aferente...

România merge pe drumul falimentului mai rapid decât Albania, Moldova și Kosovo

România merge pe drumul falimentului mai rapid decât Albania, Moldova și Kosovo
Galerie Foto România se va situa anul viitor, potrivit estimărilor FMI, pe ultimul loc printre cele 16 țări europene cu economii emergente și în curs de dezvoltare, sub Albania și Kosovo, la balanța guvernamentală netă....
Serviciul de email marketing furnizat de