Hidroelectrica, cel mai mare producator de electricitate ieftina, si una dintre cele mai mari companii de stat a solicitat vineri insolventa la Tribunalul Bucuresti, primul termen de judecata fiind stabilit de instanta pentru miercuri, 20 iunie.
Compania avea datorii de 4,1 miliarde de lei la finele lui 2011, potrivit informatiilor inscrise in bilantul companiei, facut public de catre Fondul Proprietatea, actionar cu 20%. Desi compania a fost grav afectata de seceta de anul trecut, actiunea poate fi o strategie de renuntare la contractele cu "baietii destepti", Remus Vulpescu, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), declarand la inceputul lunii ca "exista metode de incetare a contractelor bilaterale".
Hidroelectrica are contracte de livrare a energiei cu mai multe companii, atat traderi de energie, cat si companii din industrie iar durata acestora este pana in 2017 sau 2018.
Datoriile pe termen scurt ale companiei au ajuns anul trecut la 2,6 miliarde de lei (620 de milioane de euro). Din acestea 1,1 miliarde de lei sunt datorii catre banci iar datoriile catre furnizori reprezinta 1,12 miliarde de lei. La acestea se adauga 1,5 miliarde de lei pe termen lung. Hidroelectrica a fost afectata de seceta severa din vara anului trecut. Practic, compania s-a imprumutat anul trecut pentru a achizitiona energie termo, mai scumpa, astfel incat sa isi onoreze contractele pe care le avea, atat cu "baietii destepti", cat si cu termocentralele Deva si Paroseni, de la care cumpara energie la suprapret.
Cine a cerut insolventa?
"Hotararea privind cererea de intrare in insolventa a fost luata de Consiliul de Administratie al Hidroelectrica SA, iar MECMA, in calitate de actionar, nu interfereaza in niciun fel in procedurile judiciare in care sunt implicate societatile comerciale cu capital de stat pentru a nu influenta in niciun mod instantele de judecata", se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei.
Consiliul de Administratie al Hidroelectrica este format din cinci membri: Remus Vulpescu - presedintele CA, Ionica Raicu, Andrei Todea si Iulian Butnaru, din partea Ministerului Economiei, si Oana Truta, reprezentant al Fondului Proprietatea.
Andrei Todea, unul dintre cei cinci membri ai consiliului de administratie al Hidroelectrica, spune ca nu stie de ce a fost luata decizia de a cere insolventa companiei, intrucat nu a participat la sedinta in care a fost aprobata aceasta solutie. "Nu stiu, nu am fost la acea sedinta si nici nu am vazut analiza pe care s-a bazat acesta decizie. Nu pot sa ma pronunt", a declarat Todea, citat de Mediafax.
Prezent intr-o deplasare in Austria impreuna cu premierul Victor Ponta, seful CA Remus Vulpescu a declarat ca nu poate nici sa confirme nici sa infirme informatia.
De asemenea, directorul general Stefan Gheorghe a spus si el ca nu cunoaste detalii.
Hidrosind a anuntat ca va interveni si se va opune in procesul privind insolventa Hidroelectrica, potrivit unui comunicat transmis de sindicatul salariatilor din companie.
Siretlic sau risc inutil?
Compania trebuie sa demonstreze in fata instantei ca este intr-adevar in dificultate si ca declararea starii de insolventa este o necesitate pentru a se reorganiza, au declarat pentru Jurnalul National mai multi avocati. Insolventa poate fi ceruta de catre creditori sau de catre compania in cauza. "La primul termen se poate judeca daca instanta considera ca are toate informatiile necesare. De regula, aceste spete dureaza ani buni", a precizat un avocat. "Va fi foarte greu ca Hidroelectrica sa dovedeasca ca este intr-o astfel de situatie, din moment ce este profitabila", a mai spus el. Hidroelectrica a avut anul trecut un profit net de 6,4 milioane de lei si de 292,3 milioane de lei in 2010, cel mai mare din istoria companiei.
Pe de alta parte, Daniel Daianu, consilier onorific al premierului Victor Ponta spune ca intrarea in insolventa a Hidroelectrica este o "fantasmagorie" si nu poate sta in picioare nici intentia de renegociere a contractelor. "Ar insemna ca orice firma care are o nemultumire fata de un contract il poate dezavua printr-o intrare in insolventa. Este ceva de domeniul fantasmagoriei", a explicat profesorul de economie. In schimb, analistul Ilie Serbanescu spune ca prin insolventa creditorii vor prelua compania si o vor vinde grupurilor energetice straine. "Daca cea mai profitabila companie a ajuns sa ceara insolventa, in conditiile in care detine monopol iar pana acum a fost jefuita si de romani si de straini, reprezinta expresia dezastrului Romaniei. Aceasta situatie nu exista nici in Grecia. Este o metoda de a jefui compania, de a o transfera catre ale companii straine", a spus el.
Pasii legali in insolventa
Daca judecatorul va decide insolventa, atunci va fi numit un administrator judiciar. Acesta va prelua activitatea de rutina a companiei, conducand-o practic dupa cum considera ca este mai bine. In insolventa, compania va veni cu un plan de reorganizare, pentru care trebuie acordul creditorilor. Planul ar putea cuprinde renuntarea sau renegocierea contractelor bilaterale ale companiei.
"Administratorul judiciar are dreptul sa decida terminarea sau continuarea contractelor. Daca va alege continuarea acestora, contractele vor trebui renegociate. Exista prezumtia ca aceste contracte sunt frauduloase pentru ca pretul a fost sub nivelul pietei", a declarat si avocatul Gheorghe Piperea, citat de agentia Mediafax. El a adaugat ca legea insolventei prevede ca pot intra sub incidenta suspiciunii de frauda contractele si actele aditionale incheiate in ultimii trei ani.
Listare a 10% pe bursa
Hidroelectrica este mentionata in scrisoarea cu FMI ca fiind intre primele companii de stat care vor beneficia de management privat. De asemenea, compania este programata sa se listeze la bursa cu un pachet de 10% din actiuni. Chiar si numai acest anunt va avea un impact, indiferent daca va intra sau nu in insolventa. De altfel, Guvernul a ales in aprilie consortiul BRD-Citigroup-Societe Generale-Intercapital Invest pentru a intermedia listarea companiei.
In urma cu doua saptamani, ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, a decis inlocuirea directorului general Dragos Zachia cu Stefan Gheorghe, fost director in cadrul Electrica si CEZ Romania.
Ministerul Economiei detine 80% din companie, restul fiind detinut de catre Fondul Proprietatea. Participatia la Hidroelectrica este a doua ca valoare din cadrul portofoliului detinut de FP, dupa titlurile de la Petrom.
"Baietii destepti" de la Electrica
Hidroelectrica nu este singura companie capusata de catre interese private. Jurnalul National a publicat recent o serie de investigatii in care arata ca Electrica inchiriaza stalpii pe care ii detine catre operatorul de tv si internet la preturi modice. Electrica Muntenia Nord ne-a transmis ca aceste contracte nu pot fi facute publice, insa Electrica Transilvania Sud arata exact: 2,4 milioane de lei a adunat compania de la RCS in 2011 si 2,16 milioane de lei an 2010. ?n schimb, Electrica Transilvania Nord a transmis ca sumele au fost compensate cu alte prestatii realizate de catre compania de cablu "astfel incat partile nu au avut obligatii reciproce de plata". Electrica SA anunta ca inchirierea stalpilor s-a facut si se face pe baza “Catalogului de tarife pentru lucrari executate si servicii prestate de filialele SC Electrica SA catre terti', document aprobat de consiliul de administratie. Documentul in cauza nu este, insa, public. In urma sesizarilor, ministerul Economiei a anuntat ca a dispus un control in cadrul companiei.
Scurgeri de bani la Transelectrica
Transelectrica este o alta companie de stat pe unde se scurg banii contribuabililor, prin tot felul de achizitii sau contracte de reparare si intretinere. Spre exemplu, pe cosirea si indepartarea buruienilor din statii si centre au fost dati 45.977 euro la sucursala Craiova, 34.264 la cea de la Pitesti si 29.103 euro la Bucuresti, potrivit Ziuanews.ro. La Bacau s-au alocat alti 34.483 euro, iar la Timisoara 36.782 euro. Circa un milion de euro au costat "serviciile de paza" la sucursalele Constanta, Pitesti si Timisoara, la care se mai adauga tot felul de "servicii de perfectionare personala a angajatilor" (500.000 lei), de "perfectionare profesionala a personalului" (450.000 lei) sau de "formare specializata a angajatilor" (450.000 lei). Dintr-un total de 4.265 de achizitii, 77% s-au efectuat sau se vor face in acest an prin cumparare directa.
Sumele sunt, insa, infime pe langa contractul de 361,3 milioane de lei pe care Transelectrica l-a semnat in februarie cu propria filiala SMART pentru mentenanta. Aceasta va face propriile licitatii si achizitii.