Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romania risca sa piarda fondurile structurale neutilizate, potrivit unei analize facute de Deutsche Welle, autorii precizand ca pretul pe care UE este dispusa sa-l plateasca pentru ca Grecia sa ramana in zona euro ar putea contine si aceste fonduri.
In noaptea de miercuri spre joi, Germania si Franta au avut puncte de vedere ireconciliabile cu privire la aspectele centrale privind eurozona. Totusi, participantii au cazut de acord asupra unor chestiuni aparent marginale, dar de interes major pentru Romania. La reuniunea din seara de miercuri a parut sa existe un consens cu privire la semnalul de incurajare care ar trebui sa fie dat alegatorilor greci, in perspectiva alegerilor din 17 iunie, noteaza Deutche Welle.
Dar consensul acesta, ca si divergentele, sunt strans legate intre ele. In primul rand este de semnalat dezacordul radical dintre Germania si Franta cu privire la emiterea de euro-obligatiuni. Presedintele Frantei a pledat pentru emiterea in comun de catre toate tarile zonei euro a unor obligatiuni(bonduri), menite sa imparta riscurile in mod egal. Germania a ramas insa pe pozitiile cunoscute. Asa cum afirmase ministrul de finante Wolfgang Schauble inca inaintea reuniunii din seara de miercuri, "atata vreme cat fiecare tara isi duce propria politica bugetara, este exclus sa punem in comun garantia pentru eurobonduri", se noteaza in articol.
Daca unele tari ca Spania sau Italia spera sa poata imprumuta bani mai ieftin, Germania are serioase motive sa creada ca, odata cu acest aranjament, va fi nevoita sa plateasca mai mult pentru imprumuturile sale, deoarece credibilitatea generala a acestor obligatiuni ar putea scadea in raport cu credibilitatea ei actuala. Presedintele Frantei a schitat un proiect vast, potrivit caruia imprumurile obtinute cu ajutorul acestor eurobonduri ar putea fi utilizate pentru deschiderea unor santiere in domeniul energiei si noilor tehnologii. Din punctul de vedere al Germaniei si al altor tari ca Olanda si Finlanda, ar fi de dorit insa ca, in prealabil, fiecare tara sa respecte cu strictete regula prudentei bugetare, caci altfel exista riscul ca eurobondurile sa-si piarda credibilitatea, adancind si mai mult criza datoriilor, noteaza Deutsche Welle.
In acest context in care punctele de vedere ar fi greu de armonizat, ajutorul imediat care ar putea fi oferit Greciei s-a impus instantaneu ca punct de consens si ca platforma pentru o solidaritate europeana reconfirmata.
Comunicatul emis de presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, ofera o expresie ferma a garantiilor suplimentare oferite Greciei: "Ne vom asigura ca fonduri structurale europene si alte instrumente vor fi mobilizate pentru ca Grecia sa fie reasezata pe drumul cresterii economice si a crearii de noi locuri de munca". Ca nuanta a acestui consens, cancelarul Germaniei, Angela Merkel a insistat ca Grecia sa respecte regulile convenite, in timp ce presedintele Frantei, Francois Hollande, a pledat pentru mobilizarea cit mai urgenta a acestor fonduri, in asa fel incit sa se dea un semnal puternic de incredere alegatorilor greci.
Liderii europeni spera, in acest fel, sa-i determine pe greci sa voteze in 17 iunie cu acele partide care sustin masurile de austeritate si care ar face posibila mentinerea tarii in zona euro. Aceste fonduri nu sunt insa altceva decat fondurile structurale (gratuite) ramase neutilizate si care, potrivit Comisiei Europene ar reprezenta, pentru perioada care se incheie in 2014, 80 de miliarde de euro.
Citește pe Antena3.ro
O parte insemnata a acestor sume de bani ar reveni teoretic Romaniei, care nu a reusit sa utilizeze decat foarte putin. In plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite de organismele specializate. In aceste conditii Romania are mari dificultati in a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru perioadele urmatoare.
Inainte de reuniunea de miercuri, presedintele Traian Basescu declarase ca: "Masurile de crestere economica nu trebuie sa vizeze in niciun caz, din punctul nostru de vedere, diminuarea fondurilor structurale". Dupa reuniunea Consiliului, seful statului a evitat insa sa vorbeasca deschis despre situatia delicata in care se afla Romania, declarand doar ca a propus "Comisiei si Consiliului sa analizam in perioada urmatoare posibilitatea extinderii termenului de utilizare a banilor din bugetul 2007-2013 cu trei ani".
Evident, Romania risca sa piarda definitiv sume importante din fondurile europene gratuite care ar putea fi alocate, in conditiile crizei actuale, Greciei in prima istanta sau poate si Spaniei.
