Economia de piaţă cu subvenţii se ţine

Deşi România este de peste un an membră a UE, unele sectoare ale economiei ţării noastre sunt încă subvenţio­nate cu bani de la bugetul de stat sau de la cele locale.

Deşi România este de peste un an membră a UE, unele sectoare ale economiei ţării noastre sunt încă subvenţio­nate cu bani de la bugetul de stat sau de la cele locale. Suma alocată pentru anul acesta este de 1,65 miliarde de lei, cât bugetul Ministe­rului Justiţiei şi aproape cât cel al Ministerului Mediului.

Fie că sunt pentru materii prime, producători, furni­zare de utilităţi pe diferite segmente sau compensări la consumatorii finali, subvenţiile acordate în România arată toate acelaşi lucru: lipsa de investiţii care să fi fost făcute la timpul lor. Guvernul se vede astfel obligat să acorde anual aceste subvenţii pentru lipsa de eficienţă din activităţile respective. Subvenţiile, în diversele lor for­me, sunt încă practicate în România pe o gamă largă de activităţi, de la agricultură, energie electrică şi termică până la petrochimie. Ajutoa­rele acordate în diferite forme ajung la 1,65 miliarde de lei, mai mult de­cât bugetul pe 2008 al Ministerului Justiţiei şi puţin sub cel al Ministerului Mediului, care se ridică anul acesta la 1,8 miliarde lei.

ÎNCĂLZIRE. În cazul energiei termice sunt cele mai mari cheltuieli. În principiu, potrivit programului “Termoficare 2006-2009”, de la bugetul de stat se pot acorda subvenţii de maximum 10% pentru energia ter­mi­că. În schimb, pentru a nu fi considerat ajutor de stat de către Comi­sia Europeană, autorităţile locale pot acorda pentru centralele electro­termice care asigură încălzirea centralizată din oraşele ţării în cuantum de 45% pentru “compensări de combustibil”. Însă banii sunt viraţi autorităţilor locale de către Ministerul Internelor şi Reformei Admi­nistrative şi sunt deci tot bani de la bugetul de stat. Numai pentru 2008, MIRA esti­mează că de la autorităţile publice locale vor fi viraţi 428,3 mili­oane lei, în vreme ce din bugetul ministerului sunt prevăzute la “compensare” 727,1 milioane lei. Cu aceşti bani se suvenţionează, practic, achiziţia de combustibili, din care unii sunt scumpi din cauza contextului internaţional (gaze naturale, păcură), iar alţii produşi la preţuri mari de companiile din minerit.

Citește pe Antena3.ro

Rezultate parțiale. Se numără ultimele voturi. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a trecut pe locul 2

PRIMAR. Unul dintre beneficiarii subvenţiilor este Compania Na­ţională a Huilei, care livrează căr­bune mai multor centrale, prin­tre care cea de la Mintia, una dintre cele mai mari din ţară. Aceasta are 1.260 MW capacitate instalată şi livrează căldură în Deva. O gigacalorie este facturată în Deva populaţiei cu 107,5 lei, dar preţul real este 164,97 lei, restul fiind subvenţii. Legată de CNH este şi Termoelectrica şi pierderile sale. Din moment ce Termoelectrica achiziţionează căr­bune scump, nu poate produce ieftin curentul electric. Potrivit unui ordin al MEF, pentru 2007 Termoelectrica a ieşit chiar pe profit cu 10,044 mi­lioane lei, însă potrivit ANAF are datorii de 404,1 milioane lei din anii trecuţi la bugetul de stat. Conform Rompres, compania a pri­mit de la bugetul de stat alocaţii în valoare totală de 63,302 milioane lei în 2007.

ACOPERIRE. Următoarea pe lanţul subvenţiilor în domeniul energetic este furnizarea de agent termic, mai exact regiile autonome locale. Din cauza tehnologiilor învechite, acestea realizează pierderi în reţea. În Bucureşti, tariful de referinţă pen­tru o gigacalorie pe care îl plă­teş­te populaţia este de 119 lei, potrivit Regiei Autonome de Distribuţie a Ener­giei (RADET). Regia alimen­tează aproximativ 570.000 de lo­cu­inţe, aproximativ o treime din apar­tamentele din ţară. RADET cum­pără 95% din energia termică livrată de la Elcen Bucureşti, pentru care plăteşte 144,35 lei/gigacalorie, cu TVA. Însă MIRA ne-a transmis că tariful final al gigacaloriei este de 227,5 lei, diferenţa de 83,15 lei (peste 50% din preţul de producţie) fiind adaosul RADET, care înseamnă pierderile din reţea plus o marjă de profit, deoarece Regia nu a raportat pierderi financiare. Din acest preţ se scade apoi subvenţia locală pentru a se ajunge la 119 lei pe gigacalorie, preţ facturat.

COMUN. Pe lângă energia termică, din aceste plăţi se compen­sea­ză însă şi o parte din energia electrică, deoarece multe dintre CET-uri lucrează în sistem de cogenerare, adică produc din aceeaşi cantitate de combustibil şi energie termică şi energie electrică.

Din cauza eficienţei reduse şi a costurilor mari, Guvernul oferă ajutoare pe tot traseul energiei termice. Astfel, la majorarea preţului gazelor naturale de la 1 februarie, 5% din scumpirea cu 8,5% a fost majorarea preţului la producţia internă de gaze. Însă ministrul Vosganian a anunţat atunci că toţi banii câştigaţi de pe urma majorării de către Romgaz şi Petrom, care asigură câte o treime din consumul intern al ţării, vor ajunge într-un fond social care să compenseze pentru familiile sărace majorarea preţului gazelor. El a mai afirmat că în acest fond vor fi depuse 200 de milioane de lei.

Îngrăşăminte la preţuri promoţionale

În urma presiunilor efectuate de către combinatele chimice, Mi­nisterul Economiei şi Finanţelor a majorat plafonul corespunzător subvenţiei acordate combinatelor chimice, de la 17 dolari /1.000 de metri cubi de gaze la 40 de dolari/ 1.000 de metri cubi. Creşterea este de circa 133% a subvenţiei. Combinatele chimice au nevoie de gazele naturale ca materie primă pentru produsele finale. Nitrofosfero, organizaţia patronală, a ame­­ninţat cu închiderea combinatelor şi a cerut în urma majo­rării preţului gazelor creşterea subvenţiei pentru gazele achizi­ţio­­nate de la Romgaz, companie de stat. Potrivit lui Varujan Vos­ga­nian, subvenţionarea din in­dus­tria chimică va produce la bu­get pierderi de 20 milioane de euro.

daniel.ionascu@jurnalul.ro