Eficienţa energetică, între vorbe, programe şi finanţări

Eficienţa energetică a devenit o prioritate la nivel global, dar şi în politicile Comisiei Europene, pe care România are obligaţia să le aplice. Implementarea măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice trebuie accelerate la nivel naţional, mai ales în clădiri, unde ne petrecem 90% din timp. Creşterea performanţei energetice a acestora va conduce nu doar la reducerea facturilor, ci şi la îmbunătăţirea sănătăţii şi productivităţii muncii. Din acest punct de vedere, România mai are încă multe de făcut, mai ales că are un fond locativ îmbătrânit.

Ţinta europeană de eficienţă energetică pentru anul 2020, adoptată în 2007, este de 20% (adică reducere cu 20% a consumului de energie primară al UE) faţă de anul 2005. Pentru România, această ţintă înseamnă economii de energie primară de 43 Mtep, respectiv de 30,3 Mtep din consumul de energie finală. Raportul de evaluare din 2017 al comisiei arată că, în ciuda situării României în grupul de 15 state membre care au realizat economii de energie peste nivelul anual necesar atingerii ţintei, situaţia s-a deteriorat în sectoarele clădirilor rezidenţiale şi al transporturilor. Pentru anul 2030, ţinta europeană de eficienţă energetică, stabilită în mod comun pentru toate statele membre în anul 2014, a fost de 27%, dar procentul a fost ridicat la 32,5% în 2018, stabilindu-se şi clauză suplimentară de revizuire în sus până în 2023. O atare creştere necesită investiţii semnificative, susţinute de politici publice şi stimulate de reglementări favorabile, au subliniat experţii prezenţi la Forumul România Eficientă, organizat de Energy Policy Group. „Este momentul să punem vorbele în acord cu faptele la noi în ţară, pentru că nu cred că mai avem luxul să menţinem la un nivel declarativ proiectele şi intenţiile noastre legate de eficienţa energetică. Este timpul să punem la punct instrumente şi programe concrete prin care să finanţăm eficienţa energetică în România”, a declarat Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei şi coordonator al proiectului România Eficientă.

Sărăcia energetică, un fenomen răspândit

În România, aproape o treime din locuinţe, mai ales din clădirile construite înainte de 1985, necesită reparaţii de amploare şi modernizare tehnică, iar aproape jumătate dintre români se încălzesc cu lemn de foc, în condiţii de eficienţă scăzută. Sărăcia energetică este un fenomen larg răspândit în România, dar şi pe întregul continent european. Din arsenalul de instrumente de combatere a sărăciei energetice, creşterea eficienţei energetice a clădirilor prin renovare este unul dintre cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

Impactul financiar, o problemă sensibilă

Pentru români însă, subiectele referitoare la cota de energie regenerabilă din consum şi eficienţa energetică a clădirilor sunt două subiecte sensibile din cauza impactului financiar asupra facturilor la utilităţi. „Mai ales în cazul României, unde este un subiect foarte-foarte delicat, impactul în factura finală a consumatorilor al acestor politici şi al acestor ţinte, trebuie să analizăm foarte atent acest subiect, iar participarea consumatorilor, casnici şi industriali, la această tranziţie energetică e foarte importantă şi sper că putem să elaborăm, ca ţară, politici prin care să putem atrage şi să implicăm consumatorii de energie în aceste ţinte”, a declarat vicepreşedintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, în cadrul Forumului România Eficientă. Potrivit acestuia, Ministerul Economiei ar trebui să finalizeze, până la sfârşitul anului, varianta revizuită a Planului Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC), prin care România îşi propune ţinte de energie regenerabilă şi de eficienţă energetică a clădirilor, astfel ca politicile pentru punerea în aplicare a acestui plan să fie elaborate în cursul anului viitor.

Lipsa standardelor de eficienţă ne costă

În România sunt aproximativ 8,2 mil. locuinţe, distribuite în 5,1 mil. clădiri. În zona urbană, 72% din locuinţe sunt în clădiri de tip bloc, în timp ce în zona rurală 94,5% din locuinţe sunt case unifamiliale. Acestea din urmă reprezintă nu mai puţin de 98% din fondul rezidenţial, în vreme ce 37% din locuinţele din România sunt concentrate în doar 2% din clădirile rezidenţiale (blocuri de locuit). Majoritatea clădirilor rezidenţiale au fost construite în intervalul 1961-1980, în lipsa unor standarde de eficienţă privind anveloparea clădirii. Aproximativ 53% din clădirile de locuit au fost construite înainte de 1970 şi peste 90% înainte de 1989, cu un nivel al performanţei energetice cuprins între 150 şi 400 kWh/m2/an, relevă un studiu realizat anul trecut de Energy Policy Group.

Calitatea locuinţelor, o problemă

În România, o familie din şapte se confruntă cu probleme serioase privind calitatea locuinţei, cele mai frecvente fiind deteriorarea pereţilor, a podelelor şi a tocurilor de ferestre. Spaţiile administraţiei publice, clădirile educaţionale şi cele comerciale însumează circa 75% din consumul nerezidenţial de energie, fiecare cu 20-25% din total. Şcolile sunt cele mai mari consumatoare de energie (354 kWh/m2/an), celelalte sectoare încadrându-se în intervalul 200-250 kWh/m2/an. La cealaltă extremă, noile clădiri de birouri din centrele urbane au, în mare parte, certificare de „clădiri verzi”, prin care este atestată performanţa ecologică pe întregul ciclu de viaţă al clădirii.

Sectorul european al clădirilor este responsabil pentru 40% din consumul final de energie şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Circa 35% din clădiri sunt mai vechi de 50 de ani, iar 75% din fondul de clădiri este ineficient din punct de vedere energetic. În aceste condiţii, realizarea ţintei de 32,5% creştere a eficienţei energetice pentru 2030 depinde în mare măsură de implementarea cu succes a strategiei privind eficienţa energetică a clădirilor.

Cred că eficienţa energetică este foarte importantă, pentru că energia reprezintă fundamentul vieţii noastre. Nu putem trăi fără căldură, electricitate, mobilitate. Energia consumată are însă şi un impact asupra mediului, deci trebuie să o utilizăm eficient. După cum vedem, generaţiile tinere au aşteptări foarte exigente de la noi

Christina Verchere, CEO OMV Petrom

Locuinţele din România prezintă, la nivel european, unul dintre cele mai mici niveluri medii de consum energetic, ceea ce este, în principal, o expresie a diferenţei de nivel de trai dintre ţara noastră şi statele Europei de Vest.