Despre Elveţia se spune că “nu este o ţară mică ci că este o bancă mare”. Ei bine, un raport recent ne poate da o impresie cam ce se află în subsolurile bine păzite din ţara ceasornicelor.
Băncile elveţiene au în depozite fonduri prădate în valoare de 150 de miliarde de dolari, mai mult decât oricare alt centru financiar, potrivit unui raport al Global Financial Integrity in Washington, citat de Newsweek.
Publicaţia notează că tiranii lumii a treia şi-au făcut demult obieceiuri de a-şi ţine banii în conturi elveţiene. Iar printre aceşti “cleptocraţi”, după cum îi numeşte sursa citată, care fură de la propriul popor se află foştii preşedinţi Marcos din Filipine, Mobutu din Zair, Abacha al Nigeriei Nigeria, şi Duvalier din Haiti.
În căutarea reputaţiei pierdute
În aceste zile, Elveţia caută să-şi curăţe reputaţia pătată: luna trecută autorităţile s-au grăbit să îngheţe conturile liderului tunisian alungat de propriul popor, Zine al-Abidine Ben Ali şI al problematicului preşedinte al Coastei de Fildeş Laurent Gbagbo.
Ba chiar săptămâna trecută a intrat în vigoare o nouă lege care face uşoară recâştigarea banilor furaţi de la tiranii lumii a treia. Mai exact, acum este obligaţia dictatorilor să demonstreze că banii au fost obţinuţi legal, în vreme ce până acum era datoria păgubiţilor. Ceea ce îi făcea să piardă ani întregi prin instanţe.
Ţara Cantoanelor, paradis fiscal
Schimbarea vine după ce de doi Elveţia a fost făcută de ruşine de OECD prin includerea sa pe “lista gri” a paradisurilor fiscale care nu respectă standardele internaţionale de transparenţă. Având în vedere că serviciile financiare sunt 10% din economia elveţiană, ţara s-a grăbit să reasigure că băncile sale sunt experte în managementul averilor nu al evaziunii fiscale. SUA şi Germania au presat în ultimii doi ani băncile elveţiene pentru a le furniza listele propriilor milionari care îşi ascund fonduri în această ţară pentru a evita plata taxelor.
Dar noile măsuri nu sunt în măsură să facă scepticii să tacă. De exemplu, noua lege a fondurilor furate necesită ca dictatorii să îşi dovedească legalitatea bunurilor dar asta numai în cazul în care ţările în cauză au intrat în incapacitate de plată. Aşadar, Newsweek notează că legea s-ar aplica în cazul Haiti dar nu şi pentru Tunisia.