Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O delegaţie FMI a sosit ieri la Bucureşti şi a discutat deja pe marginea bugetului pe 2010 cu Gheorghe Pogea, ministrul interimar al Finanţelor. În ciuda bunăvoinţei FMI, este puţin probabil să mai primim în luna decembrie cea de-a treia tranşă din împrumut, deşi avem nevoie de 2 miliarde de euro, pentru pensii şi salarii.
De ce vine FMI în România dacă nu există un Guvern stabil cu care să discute? Iată o întrebare aflată pe buzele tuturor analiştilor economici şi chiar a oamenilor simpli. Oficial, echipa FMI vizitează România în perioada 14-16 decembrie şi a sosit la Bucureşti pentru a continua lucrările tehnice pe bugetul pe 2010 alături de experţii Ministerului Finanţelor şi pentru a pregăti cea de-a doua evaluare a acordului stand-by, care ar putea avea loc în ianuarie, după formarea unui nou Guvern. "Această vizită tehnică face parte din dialogul continuu cu autorităţile române. Totodată, vizita va pregăti misiunea de finalizare a celei de-a doua evaluări a acordului stand-by. Datele misiunii de evaluare nu au fost stabilite încă. Misiunea de evaluare ar putea reveni în ianuarie, după formarea unui nou Cabinet şi elaborarea programului de guvernare", a declarat într-un comunicat, Tonny Lybek, reprezentantul regional al FMI pentru România şi Bulgaria. Însă ce garanţii există că ceea ce este discutat azi şi mâine cu ministrul Pogea va fi şi respectat de noul ministru de Finanţe?
Ajutor nesperat
Este clar că reprezentanţii instituţiei internaţionale vor să ne ajute, deoarece ştiu că avem mare nevoie de bani. Deşi nu au avansat oficial nici o dată când putem lua banii, FMI ar putea să ne dea tranşa a treia în valoare de 1,5 miliarde de euro în luna ianuarie. Deja Emil Boc, premierul demis, a declarat ieri că "România are şanse foarte mari de a primi în ianuarie cel puţin una dintre următoarele două tranşe din împrumutul acordat de Fondul Monetar Internaţional, dacă nu chiar ambele tranşe". Optimismul său nu este deloc justificat, având în vedere că reprezentanţii FMI nici nu au anunţat când va veni cea de-a doua echipă pentru evaluarea acordului. Reprezentantul FMI în România şi Bulgaria, Tonny Lybek, declara la 19 noiembrie că, "în cazul în care criza politică se prelungeşte, şi finalizarea celei de-a doua evaluări a FMI se amână pentru luna ianuarie", iar în această situaţie este posibil ca tranşele a III-a şi a IV-a să fie livrate împreună în luna martie.
DISCUŢII PE BUGET
Ministrul Finanţelor a participat luni la o întâlnire cu experţii FMI pe tema adoptării bugetului pe 2010. "Discutăm cu experţii tehnici ai FMI şi din partea Comisiei Europene. Avem consultări pe marginea bugetului pe 2010. Vrem să cădem de acord asupra cifrelor mari, respectiv asupra veniturilor şi cheltuielilor. Din punct de vedere al cadrului macroeconomic, nu sunt schimbări fundamentale. Mergem pe o creştere economică de 0,5% şi un deficit bugetar de 5,9% din PIB pentru 2010", a spus Pogea la finalul întâlnirii cu experţii FMI. România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde de euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde de euro. Până în prezent, România a primit primele două tranşe din împrumutul de la FMI, ce însumează 6,9 miliarde de euro. Tranşa a treia, de 1,5 miliarde de euro, era programată pentru luna decembrie, iar cea de-a patra, de aproximativ 820 milioane de euro, pentru luna martie a anului viitor.
CRIZĂ DE BANI
În lipsa banilor de la FMI, Ministerul de Finanţe se împrumută în fiecare săptămână de la bănci pentru a putea plăti pensiile şi salariile bugetarilor. Chiar ieri, Ministerul Finanţelor a vândut certificate de trezorerie cu scadenţă la şase luni în valoare de 621,5 milioane de lei, sub valoarea programată, de un miliard de lei, iar randamentul mediu s-a plasat, pentru a zecea şedinţă consecutiv, la 10% pe an. Statul s-a împrumutat în acest an cu peste 18,5 miliarde de euro, din care trei licitaţii de titluri de stat în valută, restul împrumuturilor fiind în titluri de stat în lei. Ca urmare, datoria publică a statului a urcat cu 7,1 miliarde de euro.
